Cât de gravă este creșterea dolarului peste 5 lei. Economist: ”La un moment dat s-ar putea să fie un tsunami”

Sambata, 24 Septembrie 2022, ora 11:29
7695 citiri
Cât de gravă este creșterea dolarului peste 5 lei. Economist: ”La un moment dat s-ar putea să fie un tsunami”
Tranzacție încheiată în dolari FOTO: Pixabay.com

Dolarul a explodat în ultimele zile încheind săptămâna în creștere, după ce joi, 22 septembrie, a depășit pragul psihologic de 5 lei, înregistrând un maxim istoric.

Vineri, 23 septembrie, Banca Națională a României a afișat un curs de 5,067 lei pentru 1 dolar, cu 1,15% mai mult decât în ziua precedentă.

Deși mulți se așteptau ca dolarul să crească după ce Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat, miercuri, 21 septembrie, cu 0,75% rata dobânzii de referință, pentru a treia oară consecutiv, în acest an, la un interval cuprins între 3% şi 3,25%, pentru a contracara inflaţia ridicată, conform SkyNews, puțini credeau că va atinge acest prag.

Chiar dacă România este mai legată de euro decât de moneda americană, totuși această creștere are impact mai grav decât ar părea. Unii experți vorbesc despre o criză mai mare decât cea energetică.

Claudiu Năsui: ”O recesiune care ne vine pe căi monetare, pe sistemul financiar. Noi vedem doar un val mic acum”

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a comentat, într-un interviu acordat Ziare.com situația în care ne pune pe noi, românii, creșterea dolarului.

”Ceea ce se întâmplă pe o perioadă mai lungă de timp este mai ușor de intuit decât ce se poate întâmpla într-o săptămână, de exemplu, când pot apărea turbulențe fie din sfera politicii naționale fie din cauza războiului. Pe termen lung, însă, trendul este același, de apreciere a monedei americane”, a explicat Claudiu Năsui.

Claudiu Năsui

Cum ne afectează acest lucru pe noi?

”Noi, românii, suntem mult mai legați de zona euro decât de SUA, ca economie. Chiar și Banca Națională vrea mai degrabă să țină cursul în frâu și vedem că leul se duce mai degrabă cu euro, nu cu dolarul, iar acesta este și motivul pentru care am recomandat ca oamenii să își țină banii în dolari.

Ce înseamnă pentru noi această creștere?

În practică, aceasta se traduce prin grăbirea unei recesiuni și mă refer la una separată și probabil mult mai mare de cea a energiei electrice. O recesiune care ne vine pe căi monetare, pe sistemul financiar. Și mai înseamnă o ajustare a structurilor de export și de import pentru că suntem foarte legați de zona euro.

Momentan nu ne dăm seama de consecințe. Noi acum suntem ca și cum am fi pe mare și vine un val mic. Dar dacă valul acesta crește din ce în ce mai mult, la un moment dat s-ar putea să fie un tsunami. Noi suntem în zona de început a valului.

Ce se întâmplă cu dolarul acum este ceea ce vă povesteam acum câteva luni. Cei care și-au pus economiile în dolari atunci au avut numai de câștigat”, a explicat fostul ministru al Economiei.

BCE are două variante în acest moment: ori lasă euro să cadă în cap, ori îngroapă mai multe țări din zona euro

În ceea ce privește această apreciere a dolarului, Banca Centrală Europeană este într-o dilemă. Poate lăsa euro să se devalorizeze sau poate să crească dobânda cu implicații grave pentru țările supraîndatorate. Momentan se vrea aplicarea unei soluții de compromis. Însă nu se știe cât va fi de sustenabilă în viitor.

”În esență, Banca Centrală a Americii este foarte decisă să combată inflația și crește dobânzile pe când Banca Centrală Europeană este tot mai anemică în combaterea inflației și încearcă tot felul de politici neconvenționale, inovații în sensul negativ al termenului, adică vrea să crească dobânda dar, în același timp vrea să tipărească și euro. De ce se întâmplă acest lucru? Desigur, crescând dobânda pe eruo combate inflația, însă, în același timp, îngroapă mai multe țări din zona euro sau acestea vor avea probleme foarte mari pentru că sunt supraîndatorate. Iar cel mai grav caz este Italia.

Astfel, BCE are două variante, în acest moment: fie lasă euro să se devalorizeze exact cum e pe trend acum, fie să crească dobânda și atunci va avea probleme Italia. Iar ceea ce încearcă să se facă acum, este o nouă schemă inventată de doamna Lagarde – ea în 2020 spunea că Banca Centrală nu are atribuții și nu își dorește să combată ceea ce se numește fragmentarea, adică dobânzi diferite între țări din zona euro, iar acum face acest lucru pentru a evita ca Italia să intre în groapă în momentul în care cresc dobânzile.

Problema este că acest lucru înseamnă mărirea masei monetare dedicată numai câtorva țări. Iar acest lucru este o problemă și de etică și de morală la nivel european. De ce unii primesc bani mai mulți decât ceilalți. Iar aceasta ar trebui să fie o decizie politică nu una a Băncii Centrale. În plus, vom avea cel mai probabil probleme în viitor. Preferăm să prelungim agonia decât să ajustăm acum”, a explicat expertul.

Însă, după atitudinea din prezent a BCE, se pare că mai degrabă vorbim despre amânarea combaterii inflației prin mărirea dobânzii de referință.

”Ce ne afectează și pe noi, în România, înseamnă că, practic, inflația pe euro este posibil să nu scadă. Pentru că ceea ce vrea BCE să facă este să apese și pedala de accelerație și frâna în același timp. Acum depinde pe care apasă mai tare. Aici nu putem să ne dăm exact seama ce se va întâmpla, însă din ceea ce vedem până acum este posibil să rămână tot pe partea aceasta de tiparniță, astfel că este posibil ca euro să rămână pe același trend de depreciere”, a mai spus Claudiu Năsui.

Cât de mult va mai crește inflația în România

România este printre țările cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Conform unui raport publicat la jumătatea lunii septembrie de Eurostat, România avea o inflaţie de 13%, în luna august a acestui an. Se pare însă că BNR încearcă să lupte împotriva ei.

”În țara noastră, încă de la începutul anului BNR a început să crească agresiv dobânzile, să aibă o politică mai dură din punctul de vedere al restrângerii masei monetare. Chiar a scăzut masa monetară. Pare că au început să vrea să combată inflația.

BNR a greșit atunci când a susținut dobânzi mici prea mult timp, probabil, după părerea mea pentru a susține un guvern, un congres politic. Ar fi putut începe de pe atunci să crească dobânda câte puțin. Aceasta este soluția pentru orice problemă: dacă o tratezi din timp, poți să ai niște lucruri care au un cost mic și sunt suportabile.

Însă dacă o lași să se agravaze, trebuie să fii mai brutal în decizii și acțiune și ai și costuri mai mari. Acest lucru se întâmplă și în sectorul monetar. Ei nu și-au făcut treaba mult timp, au tipărit bani și au invadat piețele cu lei, acum au început să scadă masa monetară, lucru despre care eu cred că este de foarte bun augur. Este cam târziu, dar fac ceea ce trebuie.

Însă, aici intră în coliziune directă cu guvernul care își tot crește cheltuielile. BNR crește dobânda, împuținează leii în schimb guvernul crește deficitul, are tot felul de cheltuieli noi, agenții noi, PNDL, Anghel Saligny, mamutul acesta care este schema de compensare/plafonare. Toate acestea sunt cheltuieli, iar statul român și le finanțează prin îndatorare, mai ales, plus taxe și impozite, evident”, a mai spus economistul.

Cât de mult vor sărăci oamenii

Însă prețurile sunt tot mai mari, mai ales la alimentele de bază, și mulți oameni se plâng că nu vor mai avea ce pune pe masă, în curând, dacă situația nu se va schimba. Cu toate acestea, guvernul se împrumută pentru diverse cheltuieli, destul de controversate, de altfel.

”Politica Guvernului este de sărăcire a populației. Oamenii trebuie să înțeleagă că în momentul în care cresc toate taxele, cresc toate prețurile, acestea se întâmplă din cauza Guvernului care a cheltuit mai mult decât are și a tipărit bani.

Este o legătură directă în ceea ce acuzăm noi și ceea ce se întâmplă. Până la urmă, într-o economie, totul se plătește. Degeaba ne imaginăm că tipărim bani și creăm valoare. Nu creezi valoare. Nu faci decât să o redistribui, să iei de la unul și o dai la altul. O iau de la cei care nu au și o dau la cei care primesc bani, adică statul.

Trebuie să terminăm cu PNDL-urile, trebuie să terminăm cu pensiile speciale, să terminăm cu creșterile de cheltuieli.

Se lăuda ministrul Adrian Câciu că o să vină mai repede cu bugetul în Parlament. Problema nu este când vine cu el, ci cu ce fel de buget vine. Dacă vine în continuare cu creșteri extraordinare de cheltuieli, nu am făcut nimic, ne îndreptăm spre groapă.

Pentru că toate acestea nu înseamnă numai niște indicatori. Sunt oameni care nu mai au ce pune pe masă, intră în disperare”, a mai spus analistul economic.

Însă, în timp ce toți experții strigă că trebuie restrânse cheltuielile, plenul Senatului a votat miercuri, 21 septembrie, cu 91 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 4 abţineri, un proiect de ordonanţă în care au fost introduse două amendamente UDMR care prevăd majorări salariale ale parlamentarilor şi primarilor. PSD a transmis după câteva ore că nu mai este de acord ca salariile parlamentarilor să fie majorate ci doar ale primarilor. Până și AUR a spus că nu mai susține proiectul, după ce inițial a fost de acord cu acesta. USR a votat împotrivă de la început.

”Ce au făcut este o mojicie. Este pe principiul ”cine împarte, parte își face”. Dacă ei decid din pix cine ce salariu să aibă și le-au crescut și pe ale lor. Singurele două partide care nu au reacționat, în sensul că vor încerca să repare cumva acest lucru sunt PNL și UDMR. UDMR chiar a făcut amendamentul, PSD a spus că nu-l va mai susține, AUR a spus, la fel că nu-l va mai susține, USR a votat de prima dată împotrivă”, a explicat Claudiu Năsui, comentând situația.

Citește și:
De ce a fost importantă pentru România reuniunea miniștrilor de externe din NATO, care a avut loc la București. Explicațiile lui Bogdan Aurescu
De ce a fost importantă pentru România reuniunea miniștrilor de externe din NATO, care a avut loc la București. Explicațiile lui Bogdan Aurescu
Bogdan Aurescu a vorbit miercuri, 30 noiembrie, despre importanța reuniunii miniștrilor de externe din statele NATO, care a avut loc la București, în perioada 29-30 noiembrie. De la...
Aderarea României la Schengen, primul punct pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie
Aderarea României la Schengen, primul punct pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie
Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de Interne şi ai Justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea...