Clădiri cu emisii zero în Europa, din 2030: Sediile autorităților publice, primele care vor trebui să respecte standardele de performanță energetică

Toate sediile noi ale autorităților publice vor trebui să fie clădiri cu emisii zero începând cu 2028, urmând ca din 2030 regula să se aplice tuturor imobilelor nou-construite, potrivit unui comunicat al Consiliului Europei (CE). Forul european are în plan revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, astfel încât până în 2050 toate clădirile să ecologice.

În ceea ce privește clădirile noi, Consiliul a stabilit ca:

• începând cu 2028, clădirile noi deținute de organisme publice să fie clădiri cu emisii zero
• începând cu 2030, toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero

Vor fi posibile excepții pentru unele clădiri, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult și clădirile utilizate în scopuri de apărare.

„În ceea ce privește clădirile existente, statele membre au hotărât să introducă standarde minime de performanță energetică, care să corespundă cantității maxime de energie primară pe care clădirile o pot folosi anual pe metro pătrat. Scopul urmărit este de a declanșa renovări și de a genera o eliminare treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe și o îmbunătățire continuă a parcului imobiliar național”, se arată în comunicatul CE.

Praguri de performanță energetică pentru clădirile publice

CE arată că, în ceea ce privește clădirile nerezidențiale existente, statele membre au hotărât să stabilească praguri maxime de performanță energetică, pe baza consumului de energie primară.

• Un prim prag ar trasa o linie sub consumul de energie primară pentru 15% din clădirile cu cele mai slabe performanțe dintr-un stat membru.
• Un al doilea prag ar fi stabilit sub 25%.

„Statele membre au convenit să aducă toate clădirile nerezidențiale sub pragul de 15% până în 2030 și sub pragul de 25% până în 2034. Pragurile ar urma să fie stabilite pe baza consumului de energie al parcului imobiliar național la 1 ianuarie 2020 și pot fi diferențiate în funcție de diferitele categorii de clădiri. Pentru clădirile rezidențiale existente, statele membre au hotărât să stabilească standarde minime de performanță energetică pe baza unei traiectorii naționale aliniate la renovarea progresivă a parcului lor imobiliar pentru a deveni un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050, după cum se arată în planurile lor naționale de renovare a clădirilor”, se arată în comunicat.

Traiectoria națională ar corespunde scăderii consumului mediu de energie primară în întregul parc imobiliar rezidențial în perioada 2025-2050, cu două puncte de control pentru a ține o evidență a realizărilor statelor membre. În acest mod, consumul mediu de energie primară al întregului parc imobiliar rezidențial ar fi cel puțin echivalent cu:

• până în 2033, nivelul clasei de performanță energetică D
• până în 2040, o valoare stabilită la nivel național derivată dintr-o scădere treptată a consumului mediu de energie primară din 2033 până în 2050, conformă cu transformarea parcului imobiliar rezidențial într-un parc imobiliar cu emisii zero.

Statele membre au convenit să adauge o nouă categorie „A0” la certificatele de performanță energetică, care ar corespunde clădirilor cu emisii zero.

În plus, statele membre vor putea adăuga o nouă categorie „A+” pentru clădirile care, pe lângă faptul că sunt clădiri cu emisii zero, contribuie la rețeaua energetică cu energie din surse regenerabile la fața locului.

Certificarea performanței energetice a clădirilor, stabilită anterior de directivă, clasifică clădirile pe o scară de la A (cele mai bune performanțe) la G (cele mai slabe performanțe), pe baza performanței lor energetice.

Panouri solare pentru toate imobilele nou-construite

Statele membre au hotărât să stabilească cerințe care să asigure faptul că toate clădirile noi sunt proiectate astfel încât să își optimizeze potențialul de generare de energie solară. Statele membre au convenit să instaleze instalații de energie solară adecvate:

• până la 31 decembrie 2026, pentru toate clădirile publice și nerezidențiale noi cu o suprafață utilă de peste 250 metri pătrați.
• până la 31 decembrie 2027, pentru toate clădirile publice și nerezidențiale existente supuse unei renovări majore sau în profunzime, cu o suprafață utilă de peste 400 metri pătrați, precum și
• până la 31 decembrie 2029, pentru toate clădirile rezidențiale noi.

Statele membre au convenit asupra unor cerințe pentru punerea la dispoziție a unei infrastructuri de mobilitate durabilă, cum ar fi punctele de încărcare pentru autoturismele și bicicletele electrice în interiorul sau în apropierea clădirilor, cablarea pentru a prevedea viitoare infrastructuri și spații de parcare pentru biciclete. De asemenea, au introdus pașapoarte de renovare voluntară pentru clădiri.

Statele membre au convenit să elaboreze planuri naționale de renovare a clădirilor care să conțină o foaie de parcurs cu obiective naționale pentru 2030, 2040 și 2050 în ceea ce privește rata anuală de renovare energetică, consumul de energie primară și finală al parcului imobiliar național și reducerile emisiilor operaționale de gaze cu efect de seră.

Primele planuri vor fi publicate până la 30 iunie 2026 și, ulterior, o dată la cinci ani.

Directiva actuală privind performanța energetică a clădirilor, care a fost revizuită ultima dată în 2018, stabilește cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor noi și a celor existente care sunt în curs de renovare. Ea stabilește o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și introduce o certificare a performanței energetice a clădirilor.

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...

Temperatura ideală în casă: românii preferă să aibă între 22 și 24°C în locuințe STUDIU

Aproape jumătate dintre români susţin că temperatura ideală din locuinţă trebuie să fie cuprinsă între 22 şi 24°C şi chiar peste, în timp ce doar 3,8% susţin că se simt confortabil...