Povestea "Cuminteniei Pamantului" - Mostenitor: Bunicul punea cheile in bratele ei si spunea "tu sa pazesti casa"

Dinu Viloiu, fiul Paulei Ionescu si nepotul inginerului-constructor Gheorghe Romascu, primul proprietar al sculpturii "Cumintenia Pamantului", a povestit vineri traseul operei de arta, de cand a plecat din atelierul lui Constantin Brancusi in casa familiei Romascu, fiind apoi confiscata de comunisti si recapatata cu greu de mostenitori.

"Lucrarea se afla la doamna Cecilia Storck, iar in scrisoarea trimisa de Brancusi lui Gheorghe Petrascu, prieten bun cu bunicul meu, el ii spunea: 'Ma bucur ca a cumparat-o prietenul Romascu si ca lucrarea ramane in tara. Ai grija sa-mi vie banii'. Bunicul a cumparat lucrarea si a dus-o acasa, unde statea la intrare", a povestit Dinu Viloiu pentru News.ro.

"Singurul lucru amuzant din toata treaba asta este ca bunicul, cand intra, punea cheile in bratele ei si-i spunea 'tu sa pazesti casa'", arata Viloiu.

Casa in care traia familia Romascu la inceputul secolului se afla pe bulevardul Banu Manta si, potrivit lui Viloiu, exista si astazi. "Au luat din teren si jumatate din cladire, unde se aflau camerele personalului si garajul", mai povesteste Viloiu.

Din 1910 pana in 1957, creatia lui Brancusi a stat "acasa", insa imobilul a fost vandut de mostenitorii lui Gheorghe Romascu, iar aceasta, confiscata de statul roman. "A fost vanduta casa, dar a fost vanduta ruina, pentru ca au fost furate sobele, parchetul, apoi cremoanele, care erau aurite si personalizate. Casa era construita de bunicul, care a proiectat si bulevardul", a mai precizat urmasul lui Romascu.

El isi aminteste ca a devenit constient de valoarea sculpturii cand i s-a spus: "Fetita asta pazeste casa". Cu toate acestea, sculptura lui Brancusi nu beneficia de tratament special, iar casa lui Romascu era plina de opere de arta, mai poveste Viloiu.

Dat afara din casa

"Cand l-au dat afara pe bunicul meu din casa si i-au pus inclusiv ciorapii, tacamurile si cartile pe trotuar, in Banu Manta, a fost si ea acolo (sculptura - n.red.). Dar noroc ca era atat de speciala, incat aia s-au speriat sa o fure", rememoreaza Viloiu momentul evacuarii.

"Cumintenia Pamantului" a fost un model pentru copiii din casa Romascu. "Si mie si fratelui meu ni s-a spus: Ea este 'Cumintenia Pamantului', deci e foarte cuminte, sa fiti si voi foarte cuminti. Bunicul avea umor", povesteste amuzat nepotul inginerului.

Despre acesta din urma, Viloiu spune ca a fost un iubitor si un colectionar de arta. "In ciuda faptului ca era inginer-constructor, cercul sau de oameni era format din pictori si sculptori, precum Gheorghe Tudor - care era foarte sarac, iar bunicul il ajuta", declara el.

Isi aminteste apoi cum a fost luata sculptura lui Brancusi, proprietate a lui Romascu, care a ajuns la Muzeul National de Arta (MNAR), dupa ce, sub petrextul unei expozitii dedicate artistului roman, a fost luata "pentru o luna" din casa inginerului.

"Au venit patru persoane. Au intrat, impreuna cu pictorul si graficianul Max Hermann Maxy, atunci director al Muzeului de Arta, si au spus ca intr-o luna e inapoi. Nici nu stiu de unde stiau ca o avem, pentru ca bunicul nu spunea 'ia uite ce mi-am cumparat'. Au luat-o atunci si luata a fost. Am facut memorii, reclamatii sa ne-o restituie. Ne dadeau ordin de inregistrare pe o bucatica de hartie si atat. Le-am si aruncat, ce sa fac cu ele?!", mai povesteste el.

Au inceput amenintarile

Viloiu mai spune ca, in urma acestor adrese facute, au inceput amenintarile: "Ne spuneau sa ne vedem de treaba, pentru ca apartine statului, pentru ca a fost dusa la Muzeul de Arta".

In procesul care a durat noua ani, proprietarii au fost reprezentati de patru avocati, incepand cu Paula Iacob.

La momentul inceperii procesului, el isi aminteste ca directoarea MNAR, Roxana Theodorescu, i-a amenintat pe mostenitori, spunand ca sculptura nu va parasi muzeul niciodata.

"Ne-am hotarat sa o scoatem din ghearele doamnei Theodorescu, asa ca ne-am dus la Muzeul Cotroceni si am intrebat: Vreti sa o primiti? 'Sigur ca da'. Asa ca am mutat-o acolo".

La MNAR, opera lui Brancusi a suferit usoare deteriorari. In partea de jos au aparut zgarieturi, iar in deceniile in care a fost in custodia muzeului a fost gaurita, pentru a i se monta o tija de sustinere.

De cealalta parte, la Muzeul Cotroceni a fost expusa, mai intai, in sala Cerchez. "A fost o greseala. A fost pusa pe masa rotunda, sub candelabru, daca e, sa-i cada exact in cap. Dar au mutat-o. Trebuia pusa undeva in perete. Acum sta langa dormitorul Reginei Maria, intr-o nisa", mai spune nepotul lui Romascu.

Potrivit acestuia, Doina Lemny, doctor in istoria artei, muzeograf-cercetator la Muzeul National de Arta Moderna, Centrul Pompidou din Paris, si membru in comisia de negociere, a afirmat ca Gheorghe Romascu a vandut sculptura statului roman, in 1957. "Daca a vandut-o, de ce nu a venit cineva cu dovada? La rejudecare, avocatul muzeului n-a avut ce sa arate", se intreaba el.

Initial, sculptura a fost evaluata de expertul Henry Mavrodin, atestat de Ministerul Culturii si desemnat de instanta, la 30 de milioane de euro: "Acum, cu chiu, cu vai se agita sa ne dea un sfert din bani".

Opera "Cumintenia Pamantului" a fost realizata in 1907. Lucrarea a fost expusa pentru prima data in 1910, la Bucuresti. Sculptura este clasata in categoria "Tezaur" a Patrimoniului cultural national.

Paula Ionescu si Irina Voicila, fiicele lui Gheorghe Romascu, au inceput demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, in 2001. Irina Voicila a decedat, iar mostenitoarea sa este Alina Serbanescu.

Procesul dintre mostenitori si statul roman a durat din anul 2001 pana in 2010. Procesul de predare a operei a durat alti doi ani. In noiembrie 2012, lucrarea a fost mutata de la MNAR la Muzeul Cotroceni.

Sculptura a fost pusa in vanzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat sa isi exercite dreptul de preemptiune. Statul a facut mai multe oferte,cea mai recenta dintre ele luni, cand proprietarii au acceptat suma de 11 milioane de euro. Din aceasta, Guvernul Romaniei va plati 5 milioane de euro, iar pentru restul ei, Ministerul Culturii va lansa o subscriptie publica nationala, dupa cum a explicat ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.

Un candidat la alegerile prezidențiale îi cere lui Călin Georgescu să îşi facă publică poziţia referitoare la legionari, după ce s-a spus că mama sa a fost membră a Mişcării Legionare

Daniel Funeriu, care şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale, a reacţionat sâmbătă, 18 ianuarie, după dezvăluirile făcute de istoricul Florian Bichir, potrivit cărora mama...

Mama lui Călin Georgescu ar fi fost membră a Mişcării Legionare, arată arhiva CNSAS. Istoric: „Sunt documente oficiale, semnate de Aneta Popescu”

Istoricul Florian Bichir a invocat sâmbătă, 18 ianuarie, la B1 Tv, mai multe documente despre care a afirmat că provin din arhiva CNSAS şi din care ar rezulta că mama lui Călin Georgescu,...