Lasati-l pe Brancusi in pace! (Opinii)

In anul 1903, pe cand avea varsta de 27 de ani, Constantin Brancusi primeste pentru prima oara in cariera sa artistica o comanda pentru realizarea unui monument public - bustul generalului medic Carol Davila - din partea unui consiliu coordonat de profesorul Dimitrie Gerota.

Plata lucrarii urma sa fie facuta in doua transe - jumatate inainte de inceperea lucrului, jumatate la finalizare.

Cand s-a facut receptia bustului, mai multi membri ai consiliului au adus critici la adresa stilului in care fusese realizata lucrarea. Iritat de acuzatiile nefondate, Brancusi paraseste sala de sedinte si decide sa plece pe jos la Paris. Brancusi a comentat astfel acest incident:

"Ar fi fost o munca usoara, dar ca de prostituata, care mi-ar fi adus cei cativa bani cat imi trebuiau ca sa-mi platesc un bilet de drum de fier pana la Paris. Dar ceva care se innascuse in mine si pe care simteam ca creste, an de an si de cativa in rand, a izbucnit navalnic si nu am mai putut rabda. Am facut stanga-mprejur, fara niciun salut militar spre marea panica si spaima a doctorului Gerota, de fata... si dus am fost, pomenind de mama lor." (Tineretea lui Brancusi, V.G. Paleolog)

Brancusi pastreaza totusi legatura cu tara, participand la diferite expozitii de sculptura organizate in Romania - 1909, Expozitia oficiala de la Bucuresti, prezidata de Spiru Haret, Expozitia internationala a gruparii "Contemporanul", diferite alte expozitii.

Brancusi a lasat prin testament operele sale statului roman. Dupa moartea artistului, guvernul comunist de la Bucuresti refuza lucrarile lui Brancusi, acestea intrand in proprietatea Muzeului de Arta Moderna din Paris.

In Romania comunista, Brancusi a fost criticat ca "reprezentant al formalismului burghez". Dupa 1964, opera lui Brancusi a fost revalorizata si folosita de regimul Nicolae Ceausescu in promovarea nationalism-comunismului.

Dupa 56 de ani de la moartea marelui artist, guvernul Romaniei doreste sa-i scoata trupul din Cimitirul Montparnasse de la Paris, unde asteapta Invierea alaturi de ramasitele altor mari romani, ca Emil Cioran, Eugen Ionesco, Tristan Tzara.

Initiativa deshumarii lui Brancusi din cimitirul parizian si a reinhumarii lui in cimitirul aflat in paragina din Hobita, localitatea de origine a artistului, se intemeiaza, pentru unii, pe o afirmatie potrivit careia Brancusi, aflat pe patul de moarte, ar fi marturisit preotului ca "mor cu inima trista pentru ca nu ma pot intoarce in tara mea."

Daca iubirea pentru Brancusi si opera sa ar fi cu adevarat mare si curata, atunci romanii obisnuiti, oamenii de cultura, organizatiile neguvernamentale ar fi facut presiunile necesare asupra autoritatilor pentru ca ansamblul Brancusi de la Tg. Jiu sa fie corect restaurat si pus in valoare.

Ministerul Culturii abia acum cateva zile, dupa mai mult de doua decenii de democratie, a infiintat o comisie care sa realizeze documentatia necesara pentru ca acest ansamblu sa fie inclus pe lista patrimoniului mondial protejat de UNESCO. Initiativa dateaza din 1991, dar cine sa-si faca timp pentru operele lui Brancusi?

Dorinta de a tulbura odihna intru vesnicie a marelui Brancusi este greu de inteles. Sa fie vorba de un nationalism ieftin? Sa fie vreun interes strict politic sau vreunul financiar?

Eu imi doresc ca trupul lui Brancusi sa ramana in Cimitirul Montparnasse de la Paris, alaturi de trupurile a zeci de oameni celebri din arta si cultura, mormantul marelui artist fiind vizitat anual de sutele de mii de turisti care trec prin Montparnasse, unul dintre importantele obiective turistice ale Parisului.

Daca trupul lui Brancusi va fi inmormantat la Hobita, exista un risc foarte serios, anume acela ca mormantul lui sa fie aruncat in uitare, tot asa cum s-a intamplat cu casa lui parinteasca sau cu operele sale de la Tg. Jiu.

Lasati-l pe Brancusi in pace!

Citește și:

Scandalul Bîstroe. Rezultatele surprinzătoare ale analizelor din 2005 versus retorica PSD

În ultimele două săptămâni, opinia publică din România a fost inflamată de o informație lansată public de ministrul Sorin Grindeanu, potrivit căreia autoritățile din Ucraina ar face...

Cum au ajuns principalele reforme ale coaliției să fie tărăgănate la nesfârșit. Legile Educației și pensiile speciale, între controverse și interese politice

În ciuda promisiunilor și „urgențelor” prezentate de coaliția de guvernare PSD-PNL la finalul anului trecut, mai multe subiecte de interes public au fost amânate în repetate rânduri ori...