Constantin Niță, primul VIP penal a cărui soartă va fi redisputată la Înalta Curte după decizia CJUE

Marti, 01 Februarie 2022, ora 03:51
5861 citiri
Constantin Niță, primul VIP penal a cărui soartă va fi redisputată la Înalta Curte după decizia CJUE

Fostul minustru al Energiei, Constantin Niță – unul dintre inculpații condamnați pentru corupție apoi scăpați prin deciziile Curții Constituționale – va fi primul VIP în dosarul căruia va fi pus în discuție efectul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care a statuat că, în dosarele de fraude fonduri europene primează dreptul UE în fața deciziilor CCR.

Boala COVID-19 l-a ținut departe, luni, 31 ianuarie, pe Constantin Niță de procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), suspendat până recent, după ce magistrații europeni au răspuns întrebărilor adresate de judecătorii români. Acesta a fost și motivul pentru care judecătorii au hotărât ca, pe data de 28 februarie, să ia în discuție ultima decizie a CJUE, din 21 decembrie 2021, care a statuat că dreptul european se aplică cu precădere în cauzele în care sunt judecate fraude cu fonduri europene.

În situația lui Constantin Niță se mai află „inculpați VIP” precum Elena Udrea, Darius Vâlcov, Dan Șova, Viorel Hrebenciuc sau Sebastian Ghiță.

Constantin Niță este unul dintre inculpații condamnați definitiv pentru fapte de corupție la ICCJ care a ieșit din pușcărie după ce Curtea Constituțională a emis două decizii care au dat peste cap toate procesele: prima, că la cea mai înaltă instanță din România completurile de 5 judecători nu au fost trase la sorți așa cum spune legea și a doua, conform căreia completurile de 3 judecători n-au fost formate din magistrați specializați în fapte de corupție.

„Admite cererea de suspendare a executării sentinţei penale nr.305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2312/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronun?ată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3157/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Niţă Constantin de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinţei penale nr.305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2312/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3157/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 decembrie 2018”, se arăta în decizia ICCJ prin care Constantin Niță a fost pus în libertate.

Sintagma „ până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare” din decizia de eliberare se referă la procesul pe care Constantin Niță îl are și în prezent pe rol, al cărui termen a fost luat în discuție și amânat pe 31 ianuarie.

Avocatul lui Constantin Niță, fostul președinte al CSM Dan Lupașcu, a arătat că fostul ministru al Energie ține să participe la fiecare termen de judecată, iar acum nu poate, deoarece s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2.

Astfel, procesul a fost amânat cu aproape o lună. La termenul din 28 februarie se va discuta decizia CJUE pe tema applicării deciziilor CCR în raport cu dreptul european.

CJUE: Unde se aplică dreptul european în fața deciziilor CCR

Decizii CCR care sunt contrare drepului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale prevăd judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). De asemenea, prevederile legate de MCV sunt obligatorii pentru România. Curtea amintește că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost cosnființit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, arată CJUE.

CJUE arată că decizia privește cauzele C-357/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat mai multe persoane, inclusiv foști parlamentari și miniștri, pentru infracțiuni de evaziune fiscală privind TVA-ul, precum și de corupție și de trafic de influență, în special în legătură cu gestionarea unor fonduri europene.

Curtea Constituțională a anulat aceste decizii ca urmare a compunerii nelegale a completurilor de judecată, pentru motivul că, pe de o parte, cauzele cu privire la care ÎCCJ s-a pronunțat în primă instanță ar fi trebuit să fie judecate de un complet specializat în materie de corupție și, pe de altă parte, că, în cauzele în care ÎCCJ s-a pronunțat în apel, toți judecătorii completului de judecată ar fi trebuit să fie desemnați prin tragere la sorți.

Constantin Niță, condamnat pentru o șpagă de 30.000 de euro

Pe 19 decembrie 2018, fostul ministru Constantin Niţă a fost eliberat din închisoare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus suspendarea executării pedepsei sale. El fusese condamnat la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Urmare a deciziilor CCR Constantin Niță a făcut contestație în anulare și a fost eliberat, la vremea respectivă, la fel ca Dan Șova sau Adrian Severin.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme - parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 - iunie 2014”, susţineau procurorii.

Citeste si:
Dosarul în care Darius Vâlcov este acuzat de trafic de influenţă și spălare de bani va fi rejudecat. Apărarea a câștigat pe "cartea" cu care a pierdut Udrea
Dosarul în care Darius Vâlcov este acuzat de trafic de influenţă și spălare de bani va fi rejudecat. Apărarea a câștigat pe "cartea" cu care a pierdut Udrea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis luni, 27 iunie, ca dosarul fostul ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, în care acesta este judecat pentru trafic de influenţă, spălare...
Vasile Blaga, achitat definitiv într-un dosar de trafic de influenţă. Fostul secretar general al PDL era acuzat că a primit 700.000 de euro
Vasile Blaga, achitat definitiv într-un dosar de trafic de influenţă. Fostul secretar general al PDL era acuzat că a primit 700.000 de euro
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus luni, 27 iunie, achitarea definitivă a europarlamentarului Vasile Blaga într-un dosar de trafic de influenţă. Vasile...