România, printre cele mai mari taxe pe muncă din UE. Ce alternative există: „Statul poate taxa consumul de lux”

Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat organizarea unui protest luni, 13 mai, care vizează taxarea muncii. Sindicaliștii spun că povara fiscală pe care o poartă angajații este mai mare decât media europeană și afectează veniturile angajaților.

Ziare.com a obținut mai multe detalii despre prioritățile BNS și a discutat cu Marcel Spatari, expert Syndex și fost ministru al Muncii în Republica Moldova, despre varianta de a taxa consumul de lux și proprietățile.

Ce urmărește protestul de luni

Horațiu Raicu, secretar-general al BNS, a declarat pentru Ziare.com că protestul vizează lipsa de comunicare a Guvernului privind noi posibile măsuri fiscale și susținerea sistemului de securitate socială din taxarea muncii.

„Noi am protestat în repetate rânduri împotriva transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. Nemulțumirea noastră a fost publică și a rămas. În contextul în care auzim în spațiul public informații rostogolite despre impozitarea progresivă sau despre taxarea muncii, înțelegem că lucrătorii sunt cei care vor continua să susțină în principal bugetele pentru pensii și asigurări de sănătate. Acest lucru nu ni se pare corect. Dacă discutăm despre multinaționale sau investitori, ei au beneficii în ceea ce privește impozitarea profitului și beneficii care țin de dividende, inclusiv faptul că România nu ia măsuri legate de externalizarea profitului. Aceste lucruri au creat un deficit excesiv. Totodată, Guvernele României nu s-au aplecat și nu se apleacă asupra evaziunii fiscale, ceea ce ar aduce mai mulți bani la buget”, spune oficialul confederației sindicale.

În România, din salariul brut, fiecare 4 din 10 lei ajung la stat, sub formă de impozit și contribuții sociale, care sunt virate de angajator. Peste 80% din finanțarea necesară pentru ca sistemele de pensii și sănătate să funcționeze vine din contribuțiile plătite de salariați, arată BNS într-un comunicat de presă care anunță protestul. Secretarul-general al Blocului susține că acest sistem va deveni din ce mai puțin funcțional.

„Strict legat de pensii, sistemul va deveni deficitar. Banii vin inclusiv din bugetul consolidat. Aici, avem o problemă în legătură cu faptul că statul nici nu urmărește angajatorii care nu plătesc corect contribuțiile. Pe viitor, este clar că fondul va trebui subvenționat, să spunem așa, de la bugetul de stat. Nu vom avea numărul necesar de salariați pentru a susține pensiile. Nu trebuie nimic altceva de făcut decât să ai o politică fiscală coerentă, corectă și predictibilă. Așa putem să știm fiecare dintre noi, când ieșim la pensie, pe ce ne bazăm”, subliniază Raicu.

Liderul BNS consideră că mitingul este un prim pas necesar pentru a face Executivul să explice care sunt planurile sale de viitor legate de taxarea muncii.

„Protestul este o primă etapă și vom cere să avem discuții coerente. Cam pe tot parcursul anului o să declanșăm proteste. În urma protestului, vrem să avem discuții cu Guvernul în ceea ce privește salarizarea și noua impozitare progresivă pe care Guvernul o rostogolește. De la ce sumă pornim cu o altă cotă de impozitare? Sau va fi crescut impozitul de la 10% la 16%, la 20%? Trebuie să știm și noi, asistăm la tot felul de discuții, fără ca de fapt să știm ceva concret. În același timp, nu avem nici cu cine să discutăm, pentru că nimeni nu ne-a pus pe masă care ar fi viziunea lor, începând cu 2025”, a declarat acesta pentru Ziare.com.

Cum funcționează sistemul actual

Marcel Spatari, expertul Syndex, explică pentru Ziare.com că o reducere ipotetică a taxelor pe muncă trebuie să fie compensată din altă parte, în contextul în care sistemul public de pensii dispune oricum de prea puțini bani.

„Sistemul de pensii este subfinanțat, iar o parte din taxele generale se duc spre susținerea lui chiar și astăzi, pentru că sunt insuficiente contribuțiile sociale. O eventuală reducere a contribuției de asigurări sociale (CAS) ar trebui să fie însoțită de defalcări din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale pentru a compensa reducerea CAS. În acest caz, ar crește deficitul sau ar crește alte taxe și impozite. Însă astăzi nu se pune problema reducerii CAS”, spune acesta.

România are un nivel de taxare a muncii comparabil cu al statelor occidentale. Pentru un salariat care nu beneficiază de deduceri personale sau scutiri de taxe, impozitul și contribuțiile sociale reprezintă 41,5% din salariu. Un angajat care câștigă salariul mediu în Suedia plătește 42,4% în taxe, în timp ce povara fiscală pentru un salariat spaniol este 39,5%, iar, în Polonia, o treime din venit se duce pe taxe, arată datele din 2022 ale Tax Foundation.

Dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cele mai mari taxe pe muncă în 2022 erau în Belgia (53%), Germania, (47,9%), Franța (47%), Austria (46,8%) și Italia (45,9%). Cele trei state cu cele mai reduse niveluri de taxare a muncii erau Elveția (23,4%), Marea Britanie (31,6%) și Islanda (32,5%).

„Există un deficit în sistemul public de pensii, el este finanțat cu 21,25% din salariul brut, pentru că 3,75% este contribuția obligatorie la Pilonul II. Ca să poată fi finanțat sistemul public de pensii doar din CAS, cota ar trebui să fie mai mare, în jur de 29%, dar munca este și așa taxată mai mult decât consumul sau capitalul. După părerea mea, ar trebui să acceptăm că sistemul de pensii nu poate fi finanțat doar din CAS. Odată ce acceptăm acest lucru, acceptăm și că o parte din TVA și din alte taxe se poate duce pe pensii. Aceasta ar putea fi o soluție, să fie taxat mai mult consumul, mai ales consumul de lux, și nu munca”, argumentează Spatari.

Sistemul public de pensii din România funcționează pe principiul solidarității, în care populația activă susține plățile către pensionari. În contextul în care este nevoie de mai multe fonduri pentru susținerea sistemului, o posibilă variantă ar fi creșterea taxei pe valoare adăugată la produsele de lux și a taxelor pe proprietăți.

„Suntem într-o perioadă de declin demografic și este ceva absolut normal pentru un sistem solidar, în care contribuțiile de azi plătesc pensionarii de azi, ca o parte din finanțarea sistemului de pensii să vină din taxele generale, spre exemplu din consum, nu din muncă. În teorie, impozitul pe consum îi taxează mai mult pe cei înstăriți, pentru că ei consumă mai mult. Pentru ca acest lucru să se întâmple și în realitate, ar fi necesară o cotă de TVA mai mare pentru bunurile de lux. La fel, și pentru bunurile imobile se poate percepe un impozit mai mare. Taxele pe proprietate în România sunt foarte mici, iar o creștere aici ar putea alimenta sistemul de pensii”, spune expertul.

De unde pot veni banii

În opinia liderului de sindicat, creșterea TVA pentru produsele de lux ar putea fi o măsură prin care să se aducă mai mulți bani la buget, dar acesta subliniază că sunt puține persoane care achiziționează astfel de bunuri scumpe.

„Este o variantă, dar câte persoane achiziționează produse de lux și cât de mare ar trebui să fie TVA pe aceste produse încât să aducă suficienți bani? Prin comunicat, noi atrăgeam atenția că Guvernul se bazează pe două surse sigure de venituri - taxarea muncii și TVA. În rest, pentru politica fiscală, Guvernul ar putea aduce mai mulți bani din zona profitului, ar putea să se uite la externalizarea profitului sau zona de redevențe, cum ar fi cele miniere, care ar putea aduce mai mulți bani la bugetul de stat și să faci o politică socială mai coerentă. Dar Guvernul merge în schimb pe zonele sigure, la contribuții și TVA”, este de părere Raicu.

Începând din 2023, vânzarea de imobile cu prețul sub 450.000 de lei este impozitată cu 3%, dacă tranzacția vine la mai puțin de trei ani de la achiziționare, cum poate fi cazul unei investiții pentru profit. Dacă vânzarea se face după trei ani, impozitul este 1%. Acest mod de taxare face mai atractive investițiile în imobiliare în detrimentul altora, argumentează Marcel Spatari.

„În momentul de față, sistemul fiscal stimulează investițiile în imobile, nu în companii; altfel spus, din punct de vedere al impozitelor este mai avantajos să investești în apartamente decât în economie. În imobiliare, în perioadele în care cresc prețurile, investiția este văzută ca fiind mai sigură, iar taxele din vânzarea imobilelor sunt considerabil mai mici, chiar dacă o astfel de activitate este posibil să fie mai puțin lucrativă”, explică expertul.

În toamna anului trecut, premierul Ciolacu a condus o întâlnire cu sindicatele și patronatele, declarând ulterior că în 2024 nu vor crește taxele și impozitele. Prim-ministrul a spus că Executivul investighează soluții pentru a micșora povara fiscală asupra angajaților, prin combaterea evaziunii fiscale și prin îmbunătățirea gradului de colectare.

„Ca decident, nu vrei să taxezi foarte mult capitalul, pentru că vrei investiții și crearea de noi locuri de muncă. În același timp, vrei ca și taxarea muncii să fie mai mică, pentru ca oamenii să aibă din ce să își acopere nevoile și din ce să trăiască. Prin TVA și accize, taxezi consumul și se poate mări TVA pe consumul de lux. La fel, se poate interveni la taxele pe proprietate, fiindcă proprietățile reprezintă un capital care nu funcționează în economie. Dacă o persoană are o vilă de lux, ar plăti un impozit mai mare pe ea, dar este o discuție mai complicată despre cât de mult se poate colecta din proprietăți”, susține Marcel Spatari.

Executivul spune că vrea să taxeze marile averi, dar aplicarea impozitului de 0,5% pe imobilele și mașinile scumpe a fost amânată până la sfârșitul lui septembrie. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a spus că sistemul informatic nu este încă pus la punct.

„Administrativ, este mai greu - nu este doar o discuție despre sistemul informatic, este vorba despre capacitatea administrativă de a da de urma oamenilor. Oamenii nu ar declara de bunăvoie dacă nu există sancțiuni. Mai apoi, poate vila este înregistrată pe firmă. Pe scurt, este vorba de performanța administrației fiscale. Aici ar trebui să fie niște schimbări, dar se pune întrebarea cât poți îmbunătăți rata de colectare? Administrativ, este mai simplu să taxezi consumul decât proprietățile. Ideea că ar putea statul să reducă taxele și va crește baza de colectare este doar o teorie. Sună bine ca ipoteză, dar în practică nu se întâmplă așa”, încheie expertul Syndex.

Creșterea TVA și impozitarea progresivă au fost excluse de Guvern în 2025. Ce ascund declarațiile oficialilor din Executiv pentru anul viitor

În cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri, 15 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a revenit asupra certitudinii că nu va crește TVA în 2025 și că nu se va aplica o cotă de...

Ministrul Finanțelor neagă vehement că va crește TVA sau că se vor impozita progresiv salariile în 2025. „În construcția bugetului nu se ia în calcul o asemenea variantă”

Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a declarat luni, în cadrul unei intervenții televizate, că Guvernul nu va crește TVA în acest an și că bugetul nu se construiește luând în calcul o...