Corneliu Coposu, un destin politic

Autor: Adelina Tintariu , expert stiinte politice
Vineri, 20 Mai 2016, ora 10:09
8269 citiri

In luna martie a acestui an se inregistra o premiera pentru istoria Romaniei post-decembriste, instanta hotara condamnarea fostului comandant al penitenciarului de la Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, la 20 de ani de inchisoare pentru infractiuni contra umanitatii.

La 53 de ani de la punerea lacatului pe poarta penitenciarului, povestea tragica a victimelor de la Ramnic a fost spusa publicului larg. Dosarele de arhiva au scos la lumina istoriile individuale ale opozantilor regimului comunist, iar oamenii au inceput sa ii cunoasca mai bine, sa le afle suferintele si lupta continua din penitenciarul mortii.

Cati dintre cei de astazi stiau pana in iulie 2013 ca marele om politic Corneliu Coposu uitase sa vorbeasca, in urma izolarii totale de la Ramnicu Sarat? Cati auzisera ca Ramnicu Sarat este un loc in care o parte a elitei democratice romanesti de dinainte de razboi a fost supusa exterminarii? Poate doar aceia dintre noi care inca isi mai aduceau aminte de episoadele cutremuratoare din Memorialul Durerii.

Pentru ceilalti, istoria comunismului reprezenta cel mult o fila din manualul de istorie.

Romania condamna crimele comunismului - "gogoasa" cu gust de dreptate

In iulie 2013, povestea inchisorii de la Ramnicu Sarat capata contur istoric, iar publicul din Romania afla ce se petrecuse in spatele portilor acestui loc. Pe masura ce deschideam dosarele, aflam povestile cutremuratoare ale marilor oameni politici.

Printre ele, si povestea lui Corneliu Coposu, care relatase foarte putin despre perioada concentrationara dupa eliberare. Intr-un interviu cu surorile Rodica Coposu si Flavia Balescu, aflam ca Seniorul nu a vrut sa isi expuna familia la tragedia pe care o indurase in anii de temnita, astfel ca cei apropiati nu stiau in amanunt ce insemnase incarcerarea de la Ramnicu Sarat.

Singurii cu care Seniorul mai povestea erau bunii sai prieteni taranisti, cu care din cand in cand se mai intalnea pe ascuns, ferindu-se de ochii vigilenti ai Securitatii.

La 160 de km de Bucuresti, intr-un oras mic de provincie, unde statea ascunsa pe vremuri Inchisoarea Tacerii, Corneliu Coposu si-a petrecut sapte ani din viata intr-un regim de izolare totala. Uitase sa vorbeasca, dar zi de zi, in infernul tacerii, scria poezii in minte si se ruga pentru el si ceilalti fruntasi taranisti, supusi brutalitatii zelosului comandant, Alexandru Visinescu. Cei mai multi dintre colegii de partid ai Seniorului nu au mai ajuns acasa.

Cu toate ca supravietuise regimului de la Ramnicu Sarat, viata de dupa eliberare nu avea sa fie mai usoara pentru Senior. Dupa expirarea pedepsei, a fost trimis in domiciliu obligatoriu. Imediat dupa eliberare, avea sa traiasca si drama pierderii sotiei, Arlette Coposu, care a fost la randul ei arestata de comunisti. Chiar daca a fost eliberata in 1964, chinurile si lipsurile din penitenciar aveau sa isi puna amprenta asupra starii sale de sanatate, murind doi ani mai tarziu.

Seniorul a fost indeaproape urmarit de Securitate, autoritatile comuniste temandu-se de eventualitatea intalnirilor clandestine dintre membrii national-taranisti, dovada fiind dosarul impresionant pe care astazi il regasim in arhiva CNSAS.

Desi supravegheat, Corneliu Coposu si-a continuat activitatea politica si in ilegalitate. Din aceasta postura, a reusit in 1987 sa afilieze Partidul National Taranesc la Internationala Crestin Democrata.

Deopotriva iubit si contestat, Seniorul, asa cum era numit de catre cei care suferisera si rezistasera alaturi de el in infernul comunist si care vedeau in el un lider si un deschizator de drumuri, a intrat in galeria marilor personalitati politice ca un simbol al luptei impotriva comunismului si al reafirmarii democratice a romanilor.

Corneliu Coposu aducea in politica romaneasca post-decembrista principii solide de moralitate, destinul sau politic fiind inspirat de modele politice exemplare.

Biografia lui Corneliu Coposu se impleteste cu istoria Partidului National Taranesc, caruia i se alatura inca din tinerete, fiind manat de militantismul si convingerile tatalui sau, protopopul Valentin Coposu, colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu.

Apropierea de marele om politic Iuliu Maniu avea sa fie definitorie pentru vocatia sa politica ulterioara. Atras de proiectul politic al lui Maniu, Corneliu Coposu calca pe urmele marelui lider taranist, imprumutand si dezvoltand un model de politica bazat pe principialitate si onoare.

Dupa 1989, Corneliu Coposu a fost cel care a facut posibila reintrarea pe scena politica a Partidului National Taranesc Crestin si Democrat. Din functia de presedinte al partidului, devenea liderul incontestabil al opozitiei democrate impotriva fortelor criptocomuniste coagulate in Frontul Salvarii Nationale.

Valul de simpatie venit din partea populatiei, precum si tonul transant al mesajului politic afisat de Corneliu Coposu, ingrijorau profund puterea politica de la Bucuresti.

Astfel, Frontul Salvarii Nationale a intiat o puternica campanie de discreditare si hartuire impotriva lui Corneliu Coposu, incercand sa erodeze in fata alegatorilor imaginea liderului democrat.

La toate aceste atacuri, Seniorul a raspuns cu seninatate, demonstrand inca o data cultura politica pe care dorea sa o promoveze in randul societatii.

In toamna lui 1995, Corneliu Coposu parasea aceasta lume, neavand timp pentru a forma o elita politica autentica bazata pe principiile sale. Cu toate ca lasase un testament politic impresionant, care ajuta CDR sa iasa invingator in alegerile din 1996, partidul Seniorului avea sa fie macinat de conflicte si sa iasa de pe scena mare a politicii in anul 2000, cand nu reusea sa atinga pragul necesar intrarii in Parlament.

Desi multi dintre politicienii post-decembristi au incercat sa se revendice de la mostenirea politica a lui Corneliu Coposu, foarte putini au reusit sa il inteleaga si sa ii poarte mai departe crezul politic.

Adelina Tintariu este doctoranda in domeniul Transitional Justice. A facut parte, in calitate de director general adjunct la Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), din echipa care i-a adus pe tortionarii Alexandru Visinescu si Ioan Ficior in fata instantei. Tot la IICCMER, Adelina a coordonat, in perioada 2011-2014, proiectul de transformare in Memorial a fostului penitenciar comunist de la Ramnicu Sarat.

Adelina Tintariu este licentiata in Stiinte Politice la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Si-a continuat studiile prin programul de master in Comparative Politics din cadrul aceleiasi facultati. A contribuit la documentarea cazurilor de infractiuni contra umanitatii deschise impotriva fostilor comandanti de penitenciare din perioada comunista Alexandru Visinescu si Ioan Ficior, ambii condamnati. Un alt proiect important pe care l-a coordonat in perioada 2011-2014 a fost cel de transformare in Memorial a fostului penitenciar comunist de la Ramnicu Sarat. De asemenea, Adelina Tintariu este membra a Fundatiei Fundatiei CAESAR incepand cu luna mai a anului 2015.



Citeste si:
Ce spune Dan Vîlceanu despre Pilonul II de pensii: ”Ar fi neconstituţional să nu îl laşi pe cetăţean să aibă acces la propria proprietate”
Ce spune Dan Vîlceanu despre Pilonul II de pensii: ”Ar fi neconstituţional să nu îl laşi pe cetăţean să aibă acces la propria proprietate”
Ministrul Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a declarat vineri, 21 ianuarie, că nu există în PNRR prevederea conform căreia românii vor primi eșalonat banii din Pilonul II de pensii....
Vlad Voiculescu a devenit tată. Prima fotografie a fetiței născute de Laura Ștefănuț: ”Bun venit, Clara Maria! Să fii bine și să faci bine în jurul tău!”
Vlad Voiculescu a devenit tată. Prima fotografie a fetiței născute de Laura Ștefănuț: ”Bun venit, Clara Maria! Să fii bine și să faci bine în jurul tău!”
Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu și Laura Ștefănuț au devenit părinții unei fetițe, pe 14 ianurie 2022. Anunțul a fost făcut de proaspăta mămică vineri, 21 ianuarie....