Câți bani câștigă directorii din companiile de stat în România, față de Ungaria sau Bulgaria

Miercuri, 16 Iulie 2025, ora 03:01
9868 citiri
Câți bani câștigă directorii din companiile de stat în România, față de Ungaria sau Bulgaria
Vecinii din regiune, printre care Bulgaria și Ungaria au numeroase puncte comune cu România, atât în ceea ce privește salarizarea, dar și sinecurile. FOTO Colaj Canva Pro

În condițiile în care primul pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului excesiv și evitarea unui colaps economic după retrogradări de țară vara aceasta a lovit preponderent veniturile și puterea de cumpărare ale oamenilor de rând și sectorului privat, subiectul ineficienței și al salariilor exorbitante ale conducerii din companiile de stat a devenit, în ultimele două săptămâni, un punct nevralgic în dialogul public.

Unii directori au răspuns la apelul Ministrului Energiei, Bogdan Ivan, de a renunța la 20% din venituri, alții au tăcut, dar indiferent câte gesturi de solidaritate socială vom vedea în continuare din partea marilor câștigători din firmele cu capital public, Executivul a anunțat o reformă profundă a modului în care performanțele reale ale acestor companii se vor traduce în salariile celor din conducerea lor.

În paralel însă, în regiune, lucrurile nu sunt complet diferite de România. Cu toate că nu ne putem compara nici criteriile de performanță, nici veniturile lunare cu companiile publice din Europa de Vest, vecinii din regiune, printre care Bulgaria și Ungaria au numeroase puncte comune cu România, atât în ceea ce privește salarizarea, dar și sinecurile, opacitatea indicatorilor de performanță și rezultatele deficitare ale marilor jucători controlați de stat.

Aberațiile, performanța și excepțiile din România. Care sunt cele mai contrastante salarii ale conducerii companiilor de Stat din țară, față de rezultatele obținute de aceștia

Prin lege, salariile din conducerea companiilor de stat sunt făcute publice, însă adesea nu sunt urmărite îndeaproape și nu sunt dezvăluite creșterile recurente de venituri și mai ales componența bonusărilor și sporurilor pe care aceștia le încasează. Însă jurnaliștii, în contextul presiunii enorme puse recent pe populație și pe finanțele țării în general, au urmărit parcursul creșterilor „din burtă”, lipsite de corelații cu performanța instituțiilor, a banilor pe care îi încasează șefii, adesea „puși” în funcție, de aparatul politic.

Cosmin Ghiță, de exemplu, director general al Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN), este unul dintre cei mai bine plătiți manageri ai Statului Român. Ghiță a încasat un venit anual brut de 2,29 milioane lei în 2024, adică aproximativ 70.000 de lei lunar net, din care o mare parte provine din bonusuri de performanță. Toate în contextul în care Nuclearelectrica, deși este una din companiile de stat profitabile din România, s-a confruntat recent cu scandaluri referitoare la cumulul pensiei cu salariul unor angajați. Mai exact, Valentin-Ovidiu Nae, fost director al Centralei de la Cernavodă și actual director de Securitate Nucleară, primește lunar din salariu și pensie un total de 117.376 lei net, potrivit unei anchete făcute de G4Media la începutul lunii iulie.

Toate în timp ce, în 2023, în mandatul de director al lui Ovidiu Valentin Nae, a fost angajată fiica acestuia, iar timp de mai mulți ani, numărul 2 ca importanță în schema tehnică de conducere a Centralei de la Cernavodă a fost o persoană care nu avea studiile necesare. Totodată, la Nuclearelectrica lucrează unul dintre copiii fostului senator și judecător constituțional Toni Greblă, angajat pe vremea când era student la o universitate privată. În prezent, el încasează peste 27.000 lei net lunar.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Tot la Nuclearelectrica, Romeo Urjan, actualul director al Centralei de la Cernavodă, beneficiază și el de cumulul pensiei cu salariul, având venituri lunare nete de aproape 50.000 lei. În paralel, avertizorii de integritate denunță o practică frecventă în cadrul companiei: pensionări anticipate, urmate de reangajări fără concurs și plăți integrale ale salariului, care generează o atmosferă de inechitate profundă în rândul angajaților mai tineri și o încărcare nejustificată a bugetului public.

EximBank, altă companie strategică de stat, îl are la conducere din 2012 pe Traian Halalai, care încasează lunar 119.000 de lei lunar, echivalentul a circa 24.000 de euro. Halalai primește un astfel de salariu în contextul în care EximBank a reușit recent performanța de a intra în vizorul premierului Ilie Bolojan, care a anunțat că va demara inclusiv proceduri de demitere, din cauza lipsei de performanțe reale și sustenabile a instituției.

La CFR Infrastructură, directorul Alexandru Simu câștigă 36.000 de lei lunar, fiind urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu și acuzat de DNA că numirea sa a fost ilegală, iar CFR Călători, care are un director cu venituri lunare de 5.000 de euro din salariu, iar cumulat cu venituri din chirii obținute din proprietăți în Dubai, totalizează lunar 11.000 de euro. În schimb, compania înregistrează datorii istorice, dificultăți operaționale cronice și o percepție publică negativă legată de calitatea serviciilor oferite, toate pe lângă faptul că, așa cum a explicat și premierul în conferința de presă de săptămâna trecută, CFR Călători primește subvenții de la stat care cumulează 80% din veniturile instituției.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituția responsabilă de reglementările din energie, îi asigură președintelui George Niculescu un venit lunar de aproximativ 46.000 de lei, în vreme ce vicepreședintele Mircea Man primește lunar 59.000 de lei. În același timp, piața energetică din România se confruntă cu fluctuații severe ale prețurilor și provocări majore privind transparența și sustenabilitatea, iar ultimul șoc venit pe piață, odată cu liberalizarea prețurilor după ultimii ani de plafonare, va cântări și mai mult în rezultatele financiare atât pentru actorii economici, cât și pentru ANRE.

În transportul public bucureștean, Daniel Istrate, șeful Societății de Transport București (STB), încasează lunar aproape 12.000 de euro net, un salariu care a crescut de patru ori în doi ani. STB are simultan datorii comerciale restante de peste 14 milioane de lei și obligații fiscale către ANAF care depășesc 250 milioane lei. Ca și la CFR, cea mai mare parte a bugetului STB provine din subvenții publice, iar cheltuielile salariale domină bilanțul companiei.

La Fabrica de Pulberi Făgăraș, indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație au crescut de 12 ori, atingând aproape 20.000 lei brut lunar recent, în timp ce, la polul opus, Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans a oferit unul dintre cele mai grăitoare exemple ale presiunii publice recente, tocmai prin faptul că directorul companiei și-a redus voluntar salariul de la 53.910 lei (brut) la echivalentul net al 14.000 de lei lunar, după ce cazul său fusese intens mediatizat.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a atras atenția asupra faptului că doar două firme de head-hunting domină selecțiile pentru aceste poziții, cumva candidații care ajung să ocupe funcțiile fiind mereu conectați politic. Potrivit ministrului Economiei, la românii de rând nu mai ajunge nimic din „bogăția” și resursele Statului de fapt, pentru că valoarea adăugată a acestor companii ajunge mereu să fie filtrată politic. „Acesta e un paradox pe care vreau să-l opresc, indiferent cât de tare supără lucrul ăsta, pentru că cei care trebuie să plece nu sunt nişte sfinţi coborâţi din catapeteasma bisericii, ci sunt nişte oameni cu foarte multe conexiuni politice la cel mai înalt nivel, care au ajuns acolo cu încuviinţarea nivelului înalt politic”, a subliniat ministrul recent, într-o intervenție la Digi24.

E România oaia neagră a Europei de Est? Cum stau lucrurile în regiune

În momentul în care facem un zoom out și privim situațiile din acest capitol al guvernării în țările din regiune, singurele aspecte care diferă în mare parte țin de fapt doar de nivelul salariilor și cel de trai, fiindcă, pe fond, problemele legate de numirile politice și un grad substanțal de opacitate în reglementarea criteriilor de performanță a companiilor de stat există și la vecinii unguri, și la sud, în Bulgaria.

În Ungaria, companiile de stat sunt gestionate centralizat de Hungarian National Asset Management Inc. (MNV), iar potrivit surselor publice, salariile directorilor generali de companii publice importante sunt în jur de 3–4 milioane forinți brut/lună, adică în marja a 7.000–10.000 de euro, așadar cam în linie cu România. Chiar și la ei există cazuri rare, mai ales în companiile de energie, când veniturile din conducerea firmelor de stat sar de 12.000 de euro. În practică, Guvernul ține salariile publice la un nivel moderat și există reguli de transparență și criterii de performanță, pentru a evita, măcar cât de cât, crizele politice, dar sistemele de bonusări concurează direct cu ale noastre.

De exemplu, potrivit platformei de jurnalism independent Telex, Csendes Olivér, director general al Visit Hungary (agenție de stat în domeniul turismului), câștigă aproximativ 7.500 de euro brut lunar. Ce a atras cu precădere atenția jurnaliștilor nu a fost atât suma pe care o primește oficialul, cât faptul că își încasează salariul în euro. „La 1 iulie 2024, când Csendes a început să lucreze la Visit Hungary, un euro valora 393 de forinți, însă astăzi cursul de schimb este în jur de 403 forinți, ceea ce înseamnă că salariul directorului general a crescut cu 100.000 de forinți fără ca el să fi primit vreo mărire oficială”, sugerează Telex într-un material recent.

O diferență importantă în Ungaria însă ține de transparența indicilor de performanță în aceste companii, care la noi încă nu există. Premierul Ilie Bolojan a pus pe lista sa de priorități tocmai transparentizarea și eficientizarea acestor indici, ca apoi să existe și o ajustare a veniturilor din conducerea companiilor de stat, demiteri și chiar desființări de companii, dacă indicii nu sunt puși și în practică astfel încât să aducă rezultate.

În Bulgaria, salariile sunt mult mai mici decât în România, atât în general, cât și când vine vorba de veniturile umflate politic ale directorilor de companii de stat. Deși există reguli de transparență și indicatori de performanță, cel puțin scriptic, presa bulgară a urmărit de-a lungul anilor mai multe derapaje care au dus la sinecuri, pornind de la legi dedicate pentru astfel de abuzuri.

Cotidianul bulgar Novinar a cercetat în 2023, de pildă, faptul că guvernul interimar al Bulgariei a eliminat discret, în luna februarie a aceluiași an, plafoanele salariale impuse directorilor din 17 companii de stat, printre care se află giganți cu active consistente precum Compania Națională de Infrastructură Feroviară, Port Infrastructure sau Air Traffic Management. Până atunci, remunerarea unui director executiv era plafonată la echivalentul a 18 salarii minime, au explicat jurnaliștii, adică aproximativ 14.040 leva lunar (circa 7.100 euro), iar pentru membrii consiliilor de administrație la șase salarii minime (4.680 leva). Eliminarea acestor limite a lăsat însă stabilirea criteriilor și a sumelor exclusiv în sarcina ministerelor de resort, fără obligativitatea unor noi politici coerente. În consecință, directorul Agenției pentru Controlul Traficului Aerian a urcat vertiginos către 26.910 leva lunar (peste 13.600 euro), calculat pe baza unei grile de punctaj cu 23 de indicatori, fără ca nivelul atins să fie clar justificat printr-o nouă reglementare.

Situații similare au fost identificate și în alte companii strategice, precum Compania Națională de Infrastructură Feroviară, unde salariul maxim admis al directorului poate urca la 21.060 leva (circa 10.700 euro), iar la Port Infrastructure, până la 19.890 leva. Pentru membrii consiliilor de administrație, plafonul a fost eliminat, iar unii încasau în 2023 salarii de 6.000–7.000 leva, în condițiile în care anterior li se aplicau limitele de 4.680 leva. „Lipsa unei politici uniforme după ridicarea plafoanelor ridică suspiciuni: fie ministerele nu intenționează să profite de modificare, ceea ce face inexplicabilă abrogarea plafoanelor, fie, mai probabil, remunerațiile uriașe vor fi stabilite netransparent, în favoarea câtorva privilegiați, fără legătură cu performanțele reale ale companiilor. Pe fundalul stagnării veniturilor angajaților obișnuiți și al scandalurilor recurente din companiile de stat, întrebarea privind justețea acestei politici rămâne retorică”, explicau jurnaliștii bulgari acum doi ani.

Ungaria și Bulgaria, deși mai temperate în termeni absoluți, cu salarii un pic mai mici și reguli, măcar formal, un pic mai transparente, reproduc întocmai aceleași mecanisme de politizare a instituțiilor statului. Practic, selecțiile formale dominate de influențe politice, criterii de performanță scriptice și o capacitate redusă a instituțiilor de a introduce măcar o aparență de echitate în sistem țin de tarele societale ale regiunii, însă România a reușit să ia ce-i mai rău din această tendință exploatatoare a resurselor financiare ale Statului și să ducă ștafeta mai departe decât vecinii de la vest și sud.

Succes de răsunet pentru sectorul energetic din România. Exportăm combustibil nuclear într-o țară prietenă a SUA: „O confirmare a calității materiei prime”
Succes de răsunet pentru sectorul energetic din România. Exportăm combustibil nuclear într-o țară prietenă a SUA: „O confirmare a calității materiei prime”
Premieră pentru industria nucleară din România: țara noastră va livra combustibil nuclear în Argentina. Actuala putere de la Buenos Aires, în frunte cu președintele Javier Milei, s-a...
Bulgarii se pregătesc de euro, noi privim de pe margine. Cum ar fi putut arăta sectoare-cheie ale economiei românești dacă adoptam și noi moneda europeană
Bulgarii se pregătesc de euro, noi privim de pe margine. Cum ar fi putut arăta sectoare-cheie ale economiei românești dacă adoptam și noi moneda europeană
Românii care au călătorit în Bulgaria vara aceasta beneficiind de libera mișcare Schengen au putut observa că vecinii noștri exprimenetază deja o altă realitate, mai precis faptul că...
#coruptie, #coruptie Romania, #Bulgaria, #Ungaria, #companii de stat, #salarii companii stat, #indicatori performanta, #Nuclearelectrica, #Eximbank, #CFR Calatori , #analiza economica
  1. Utilizatorii Google așteptau asta de mult timp. Acum poți ascunde reclamele din căutări cu un singur click
  2. Analiză: Magistrații (ne) fură țara?
  3. Windows 10 rămâne oficial fără protecție. Milioane de utilizatori expuși atacurilor cibernetice după oprirea suportului Microsoft
  4. Leul românesc câștigă teren în fața euro și lirei sterline, dar pierde în raport cu dolarul. Cursul BNR pentru 14 octombrie
  5. Ce impact a avut majorarea TVA asupra industriei imobiliare. Primele cifre relevă diferențe mari între piețele regionale
  6. Milioane de români ar putea fi afectați de schimbările majore ale legii RCA. Ce prevede proiectul dezbătut de parlamentari
  7. Gigantul PepsiCo a inaugurat în România una dintre cele mai mari fabrici din Europa. Investiția se ridică la 8,5 milioane de dolari
  8. Competența de care au nevoie tinerii daca vor să se îmbogățească, potrivit unui miliardar. Ce ar trebui să învețe de fapt studenții
  9. Samsung lansează în China un pliabil de lux cu un paradox: costă cât o mașină mică, dar se încarcă mai lent ca telefoanele de buget
  10. Samsung dă lovitura. Versiunea „for Galaxy” a noului procesor promite o putere fără rival