Primăria București are de plătit o “dobândă penalizatoare” de 6,4 milioane de euro. Afacerea scandaloasă a terenurilor retrocedate fraudulos lângă Parcul Herestrău

Gigi Boeru și Costică Constanda sunt doi „rechini” imobiliari ale căror afaceri cu terenuri în parcurile Herăstrău și Bordei, începute acum 20 de ani, fac încă obiectul unor acțiuni în instanță.

Primăria București vrea să recupereze de la foști funcționari 3,3 milioane de euro pentru că l-au ajutat pe Gigi Boeru, doar că această sumă este numai jumătate din dobânda pe care municipalitatea trebuie să i-o plătească lui Costică Constanda.

Gigi Boeru - pe numele lui Gheorghe Constantinescu - și funcționarii Primăriei Municipiului București care au scăpat de condamnări în penal din cauza dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu se judecă acum în civil pentru „tunul” de 3,3 milioane de euro dat municipalității prin retrocedarea unei părți a Parcului Herăstrău.

Retrocedarea a fost dispusă la nivelul anilor 2004, în baza Legii 10/2000 (care vizează exclusiv perioada 1945-1989), deși la momentul instaurării regimului comunist, așa-zișii moștenitori nu mai aveau ce revendica, deoarece autorul lor fusese expropriat și despăgubit de regele Carol I pentru construcția Parcului Herăstrău.

În prezent, „rechinul imobiliar” Gheorghe Constantinescu (zis Gigi Boeru) și foștii funcționari de la Primăria Municipiului București (Bogdan Șoșoacă, Mihutu Luminița, Sandu Ana, Diacon Mihaela, Manolescu Cecilia, Mitroi Diana Marcela și Creci Andrei George) se judecă în civil într-un dosar având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”, iar următorul termen a fost stabilit pentru data de 20.10.2022.

Funcționarii au dispus restituirea unui teren de aproximativ 20.000 de metri pătrați situat pe malul lacului Herăstrău, estimat la peste 3 milioane de euro, însă magistrații au fost nevoiți să îi achite.

Toți funcționarii implicați în acest dosar au scăpat de răspunderea penală din cauza faptului că, pe data de 15 iunie 2016, judecătorii Curții Constituționale au dezincriminat, parțial, abuzul în serviciu – deși judecătorii au scris negru pe alb că aceștia sunt vinovați, că și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile și că faptele lor au avut „urmări socialmente periculoase”.

Chiar și așa, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405 din data de 15 iunie 2016, judecătorii de la Curtea de Apel București au fost nevoiți să dispună achitarea tuturor inculpaților - printre care și Gigi Boeru - pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Decizia Curții de Apel București din 28 iunie 2017 a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 martie 2019, iar motivarea pe larg poate fi citită aici.

„Tun imobiliar” în Parcul Herăstrău cu acte de pe vremea lui Cuza

Retrocedarea a fost solicitată în baza Legii rurale din 1864, emisă de guvernul lui Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

„Claca este desfiinţată pentru de-a pururea şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile stăpânirii voastre”, proclama domnitorul Principatelor Unite.

În urma declarației, cabinetul lui Kogălniceanu a emis o lege care statua:

„Se desfiintiesă odată pentru totu d`auna şi în totă întinderea României: claca (boeresculu), dijma, corvedile, dilile de meremetu, carele de lemne şi alte asseminea sarcine, datorite stepâniloru de moşii seu în natură seu în bani, unile şi altile stabilite prin legi, hrisove, seu învoiele perpetue ori temporale”. (Art. X din „Legea nr. 1014/1864 pentru regularea proprietăţei rurale”).

Așa au găsit moștenitorii că autorul lor fusese împroprietărit în 1864 cu 7 pogoane şi 19 prăjini în cătunul Herăstrău, nr. 115 pentru claca făcută cu doi boi, aşa cum atesta „Matricola nominală de locuitori împroprietăriţi în virtutea Legii rurale” şi „Tabela de constatare a numărului clăcaşilor, a categoriei lor şi a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului”, precum şi extrasele de pe aceste acte, eliberate de Arhivele Naţionale.

Iată conținutul Legii rurale din 1864:

„Sătenii clăcaşi (pontasi) sunt şi remânu deplini proprietari pe locurile supuse possesiunei (stepânirei) loru, în întindirea ce se hotăresce prin legile în fiintia.

Acestă întindere (peste loculu ce au sătenii în vatra satului, pentru casă (şi grădină) este:

1.În judeţiele de dincoce de Milcovu (ţera Românescă):

a) Pentru sătenulu cu patru boi şi o vacă, unu-spre-dece pogone.

b) Pentru sătenulu cu duoi boi şi o vacă, şepte pogone, noue-spre-dece prăjini”.

Numai că restituirea a fost solicitată în natură pentru terenul situat în Bucureşti, zona Herăstrău, sector 1, în baza Legii nr. 10/2001, motivând că terenul notificat a fost dobândit de autorul său prin împroprietărire, fiind ulterior expropriat şi inclus în zona Herăstrău.

În timpul procesului s-a arătat că, dacă moştenitorii ar mai fi deţinut dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 7 pogoane şi 19 prăjini menţionat în extrasul din matricola nominală şi în extrasul din tabela de constatare a numărului clăcaşilor în integralitatea sa, atunci acesta ar fi fost înscris în cartea funciară, aşa cum au fost înscrise şi celelalte trei proprietăţi rămase de la acest autor.

Neexistând documente de carte funciară pentru suprafaţa de 7 pogoane şi 19 prăjini, şi nici alte dovezi cu privire la menţinerea la nivelul anului 1945 a dreptului originar înscris în actele de împroprietărire de la nivelul anului 1864, Curtea a constatat că nu există nici o dovadă că acest drept se mai afla în proprietatea moştenitorilor.

S-a constatat că inexistenţa dreptului de proprietate pentru suprafaţa revendicată este consecinţa exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, respectiv constituirea Parcului Naţional Herăstrău, realizate de oraşul Bucureşti conform legilor din anii 1910 şi 1912 pentru crearea Parcului Naţional (promulgate prin decretele regale nr. 3938/1910, 2412/1912) şi hotărârilor judecătoreşti de expropriere, cu despăgubirea legală a proprietarului.

Autorul așa-zișilor moștenitori, expropriați de regele Carol I în 1910

Funcționarii de la Primărie au arătat că au analizat actele din cele 8 dosare de restituire în natură, constatând că anumiţi notificatori făceau referire la parcelele 16, 17, 29, 250 din Cătunul Herăstrău, însă documentele doveditoare nu erau explicite cu privire la amplasarea în teren a imobilului notificat şi că nu existau schiţe ori planuri din care să rezulte amplasamentul terenului menţionat în notificări şi în actele doveditoare ale proprietăţii (Matricola nominală cu locuitorii împroprietăriţi în virtutea legii rurale din anul 1864).

„Martorele au mai arătat că au consultat planurile topografice ale oraşului începând cu anul 1955 şi până în anul 1990 care se aflau la direcţia în care lucrau, fără a găsi informaţii sau elemente pentru a putea identifica terenurile notificate în cele 8 dosare administrative, procedând totodată şi la analiza planului parcelar al Parcului Naţional Herăstrău de la nivelul anului 1926, în care erau trasate proprietăţile expropriate în virtutea Decretului Regal din anul 1910 pentru constituirea acestui parc, întrucât în una din notificări se făcea referire la parcelele 16, 17, 29, 250 din acest parc, aparţinând lui L. şi moştenitorilor săi. După circa 7 luni au constatat că nu pot fi identificate amplasamentele terenurilor notificate în cele 8 dosare, astfel că au întocmit nota de reconstituire din 10.11.2004 către Direcţia juridic, contencios şi legislaţie, în care au arătat că în baza de date nu se găsesc suficiente informaţii pentru identificarea cu precizie a amplasamentelor notificate, menţionându-se şi faptul că "amplasarea în zonă este cea indicată la nivelul informativ în planul topografic anexat scara 1:2000 care a avut la bază planul parcelar Parcul Naţional - proprietăţi expropriate - Satul Herăstrău", fiind ataşat acest plan parcelar. Cu această notă, dosarul a fost transmis către Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001”, se arată în documentele din dosar.

Acuzațiile procurorilor DNA: un „tun” imobiliar de 3,3 milioane de euro

Pe data de 26 septembrie 2014 procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Bogdan Șoșoacă, Mihutu Luminița, Sandu Ana, Diacon Mihaela, Manolescu Cecilia, Mitroi Diana Marcela și Creci Andrei George pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

„În perioada noiembrie 2004 - aprilie 2005, inculpații (…) în calitate de funcționari publici în cadrul Primăriei Municipiului București și membri în comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, determinați de către inculpatul Constantinescu Gheorghe, ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au propus restituirea în natură a unui teren în suprafață de 15.209,87 mp și măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 19.790,13 mp, ce reprezintă diferența până la 3,5 hectare”, se arată în comunicatul DNA din data de 26 septembrie 2014.

În rechizitoriu, procurorii notează că prejudiciul produs de inculpați în dauna municipalității se ridică la 3,3 milioane de euro.

„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale incidente în materia restituirilor imobilelor preluate abuziv de către stat în perioada 1945-1989, fără a ține seama că actele de notificare, depuse de inculpatul Constantinescu Gheorghe, nu cuprind motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire în natură, indicarea datelor despre imobil, momentul deposedării abuzive a proprietarului, modul de preluare a imobilului, actul normativ în baza căruia s-a dispus preluarea imobilului de către stat, titularul dreptului de proprietate asupra imobilului la momentul deposedării abuzive. Această propunere a constituit fundamentul restituirii în natură a terenului respectiv situat în București, sector 1, din domeniul privat al Municipiului București în proprietatea a 4 persoane (ale căror drepturi fuseseră cesionate către inculpatul Constantinescu Gheorghe), fapt ce a condus la producerea unui prejudiciu Municipiului București în valoare de 3.303.301 euro”, mai aratau procurorii DNA.

Cât a costat „tunul” lui Costică Constanda în Parcul Bordei

Suma de 6.417.669 de euro e numai dobânda penalizatoare pe care Primăria București trebuie să i-o plătească lui Costică Constanda pentru terenurile din Parcul Bordei (amplasat lângă lângă Herăstrău), pe lângă contravaloarea imobilelor de 69.312.000 euro.

Costică Constanda a depus în instanță o cerere prin care solicită lămurirea dispozitivului sentinței prin care magistrații au obligat Primăria să-i acorde despăgubiri de aproape 70 de milioane de lei.

Iată decizia Curții de Apel București din 11.07.2018:

„Obligă pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria a contravalorii imobilului teren situat în Bucureşti, str. I.V. Turgheniev şi în B-dul Aviatorilor, de 69.312.000 euro, în echivalent în lei la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei. Obligă pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria a dobânzii legale aferente sumei de 6.417.669 euro la plata căreia a fost obligat cu titlul de sultă prin sentinţa nr. 1309/05.07.2011, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei”.

Numai că avocații lui Constanta au depus o nouă cerere prin care au cerut instanței să precizeze ce înseamnă sintagma „dobânda legală aferentă” din hotărârea de mai sus, având în vedere că:

• dobândă legală remuneratorie - dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației
• dobândă legală penalizatoare - dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență

„Prin decizia civilă nr. (...) A/2018/11.07.2018, a cărei lămurire se cere în prezenta procedură, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a a IV-a civilă, a obligat reclamanţii (…) să restituie în deplină proprietate şi posesie pârâtului imobilul liber de orice sarcini, situat în Bucureşti, Şoseaua Nordului, nr. 114-140, sector 1, compus din teren în suprafaţă de 28.500 mp şi construcţiile edificate pe acesta; a obligat pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii (Constanda Costică și Constanta Maria – n.r.) a contravalorii imobilului teren situat în Bucureşti, str. I.V. Turgheniev nr. 11-15, sector 1 şi în B-dul Aviatorilor nr. 110-112, sector 1, de 69.312.000 euro, în echivalent în lei la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei; a obligat pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii (Constanda Costică și Constanta Maria – n.r.) a dobânzii legale aferente sumei de 6.417.669 euro la plata căreia a fost obligat cu titlul de sultă prin sentinţa nr. (...) /05.07.2011, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei”, se arată în documentele instanței.

Cum motivareză instanța decizia legată de dobânda astronomică

Pe data de 13.09.2021, instanța a arătat că dobânda de 6,4 milioane de euro la care se face referire în cuprinsul deciziei este dobândă legală penalizatoare.

Iată ce au reținut magistrații în decizia consultată de Ziare.com:

• În speță, petenții au invocat împrejurarea că lipsa mențiunii privind natura dobânzii legale acordate prin dispozitivul a generat dificultăţi la executare, întrucât debitorul a contestat, în cadrul procedurii de executare, modul de calcul al dobânzii în raport de natura acesteia. În acest sens, Curtea constată că, prin dispozitivul deciziei, a fost acordată dobânda legală aferentă sumelor la plata cărora a fost obligat pârâtul prin hotărâre, începând cu data introducerii acţiunii, 20.01.2010, până la data plăţii efective a sumei, dobânda fiind acordată, conform considerentelor, pentru neîndeplinirea obligaţiei la scadenţă, de la data punerii în întârziere.
• Contrar susținerii intimatului în sensul că, prin cererea de lămurire a dispozitiv petenții tind la o modificare a cererii și a hotărârii pronunțate în cauză, întrucât prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată la 14.06.2010 reclamanţii au înţeles să solicite dobânda legală reprezentând dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României diminuată cu 20%, Curtea constată că obiectul respectivului capăt de cerere consta în acordarea dobânzii legale la suma datorată pentru perioada ulterioară scadenţei.
• Indicarea de către reclamanți, în cadrul acestui capăt de cerere, a unui anumit mod de calcul al dobânzii, nu obligă instanța să acorde acest mod de calcul și nu reprezintă o modificare a obiectului cererii. Astfel, reclamanții nu au solicitat, nici prin cererea inițială, nici prin cererea precizatoare, o dobândă pentru perioada anterioară împlinirii scadenței, pe parcursul procesului nu s-a discutat despre o astfel de natură a dobânzii, iar prin hotărârea judecătorească, instanța s-a pronunțat asupra capătului de cerere în discuție fără a depăși limitele învestirii astfel cum au fost acestea fixate prin cererea introductivă, prin cererile și apărările părților.
• Împrejurarea că partea a expus un anumit mod de calcul pentru dobânda solicitată nu schimbă natura juridică a acesteia, care rezultă din fundamentul raportului juridic litigios și nu din regulile de calcul arătate de parte. Astfel cum s-a arătat, cererea inițială, cea precizatoare, precum și hotărârea judecătorească au avut în vedere același fundament al cererii de acordare a dobânzii, nefiind făcută nicio modificare sub acest aspect.

Povestea afacerilor lui Costică Constanda a început în urmă cu aproape două decenii, când a obținut în instanța aproximativ 3 hectare de pământ în Satul Francez, zona rezidențială din nordul Capitalei. Omul de afaceri a cumpărat, înainte de anul 2000, drepturile litigioase asupra a 3,3 hectare de teren din Satul Francez.

În anul 2003, primarul Capitalei de la acea vreme, Traian Băsescu, i-a oferit lui Constanța, la schimb pentru Satul Francez, aceeași suprafață în Parcul Bordei.

Pentru că a vrut să construiască în zona clădiri de locuințe, iar municipalitatea s-a opus fiindcă era spațiu verde, Constanda s-a adresat instanței.

După ani de procese, instanța i-a dat câștig de cauză, obligând Consiliul General al Municipiului București (CGMB) să-i plătească despăgubiri de zeci de milioane de euro, la care s-au adăugat și penalizări.

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...