Concluziile îngrijorătoare ale unui nou studiu privind efectele de lungă durată ale Covid-19

Cercetătorii de la Universitățile din Oxford, Leeds și Arizona au analizat studiile anterioare privind Covid de lungă durată, în vederea găsirii unor posibile tratamente.

Covid de lungă durată, cunoscut și sub denumirea de afecțiune post-Covid-19, este definit în general ca simptome care persistă timp de trei luni sau mai mult după o infecție acută cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala.

Tulburarea poate afecta și deteriora multe sisteme de organe, ducând la afectarea gravă și pe termen lung a funcției și la o gamă largă de simptome, inclusiv oboseală, tulburări cognitive (adesea denumite „ceață cerebrală”), dificultăți de respirație și durere.

Covid de lungă durată poate afecta aproape pe oricine, inclusiv toate grupele de vârstă și copiii.

În mod surprinzător, rata Covid de lungă durată în cea mai defavorizată cincime din populația din Marea Britanie, de exemplu, (3,2%) este de două ori mai mare decât în cea mai puţin defavorizată cincime (1,5%).

Femeile sunt puţin mai susceptibile decât bărbații de a fi afectate.

Cercetătorii au constatat că, în timp ce unele persoane se vindecă treptat de Covid de lungă durată, la altele afecțiunea poate persista ani de zile.

Multe persoane care au dezvoltat Covid prelungit înainte de apariția vaccinurilor sunt încă bolnave.

În cazul în care o persoană a fost vaccinată complet și are la zi vaccinurile de rapel, riscul de Covid de lungă durată este mult mai scăzut.

Cu toate acestea, 3-5% dintre persoane încă dezvoltă Covid de lungă durată după o infecție acută cu noul coronavirus.

Numai în Regatul Unit, Covid prelungit afectează aproximativ 1,8 % din populație, iar 71 % dintre persoanele care suferă de această afecțiune o au de mai mult de un an.

Studiul a constatat, de asemenea, că sunt implicate o gamă largă de mecanisme biologice, inclusiv persistența virusului inițial în organism, perturbarea răspunsului imunitar normal și coagularea microscopică a sângelui, chiar și la unele persoane care au avut doar infecții inițiale ușoare.

Nu există încă tratamente dovedite pentru Covid de lungă durată, iar gestionarea actuală a afecțiunii se concentrează pe modalități de ameliorare a simptomelor sau de asigurare a reabilitării.

Specialiștii spun că este imperios necesar să se dezvolte și să se testeze biomarkeri (de exemplu, teste de sânge) pentru a diagnostica și monitoriza Covid prelungit și pentru a identifica terapii care să abordeze cauzele profunde ale bolii.

Populația își poate reduce riscul de a dezvolta Covid de lungă durată prin evitarea infecției (de exemplu, prin purtarea măștii în spațiile interioare aglomerate), prin administrarea promptă de antivirale în cazul în care se îmbolnăvesc de Covid-19, prin evitarea exercițiilor fizice intense în timpul unor astfel de infecții și prin asigurarea faptului că sunt la zi cu vaccinurile și rapelurile împotriva Covid-19.

„Covid de lungă durată este o afecțiune sumbră, dar există motive pentru un optimism prudent. Diverse tratamente bazate pe mecanism sunt testate în cadrul studiilor de cercetare. Dacă se dovedesc eficiente, acestea ne-ar permite să vizăm anumite subgrupuri de persoane cu terapii de precizie”, a declarat Trisha Greenhalgh, profesor de științe ale sănătății de îngrijire primară la departamentul Nuffield de Științe ale Sănătății de Îngrijire Primară din Oxford.

Dincolo de tratamente, devine din ce în ce mai clar că în privința Covid de lungă durată, afecțiunea reprezintă o povară socială și economică enormă pentru indivizi, familii și societate, spune ea.

„În special, trebuie să găsim modalități mai bune de a trata și de a sprijini ‘persoanele cu afecțiune de lungă durată’ – persoanele care nu se simt bine de doi ani sau mai mult și ale căror vieți au fost adesea date peste cap”, a precizat ea.

Cercetarea, intitulată „Covid de lungă durată: o actualizare clinică generală” a fost publicată miercuri în revista The Lancet.

Semnal de alarmă tras de medicii oncologi. E criză, din nou, de medicamente vitale pentru bolnavii de cancer

Este, din nou, criză de medicamente vitale pentru bolnavii de cancer. Semnalul de alarmă a fost tras de medicii de la Institutul Oncologic din București. Ei spun că nu mai puțin de 14...

Medicii vor protesta în Piața Victoriei. Liderul Medicilor din Ambulator: „Am ajuns să fim priviți ca niște criminali în serie”

Un prim protest organizat vreodată de cadrele medicale din România va avea loc vineri, 13 septembrie, în Capitală, mai exact în Piața Victoriei. Manifestația lansată de Asociația...