Inflația mai mică la euro decât la leu nu e o soluție pentru credite. Menținerea monedei euro sub 5 lei, o misiune tot mai grea pentru BNR

Marti, 27 Iunie 2023, ora 06:34
3389 citiri
Inflația mai mică la euro decât la leu nu e o soluție pentru credite. Menținerea monedei euro sub 5 lei, o misiune tot mai grea pentru BNR
Creditele în valută acordate companiilor au înregistrat o creștere de 42,5% FOTO Pexels.com

Banca Națională a României a publicat luni, 26 iunie 2023, date cu privire la o creștere înregistrată în creditarea privată din România, cu 7.9% față pe perioada similară a anului trecut. Conform ultimelor informații, creditele în lei au stagnat, în timp ce împrumuturile în valută au căpătat un avânt considerabil, iar creditul guvernamental a înregistrat creșteri atât în comparație cu anul trecut, cât și față de luna aprilie. Radu Nechita, conferențiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, explică pentru Ziare.com care sunt mecanismele de piață și explicațiile din spatele acestor fluctuații.

Creditarea privată a crescut în mai cu 7,9% faţă de perioada similară din 2022, soldul total din bănci ajungând la 372,3 miliarde de lei, în condiţiile în care împrumuturile în lei aproape au stagnat, înregistrând un plus de 0,2% an/an, iar cele în valută s-au majorat cu 28,2%, după cum arată datele publicate luni de BNR.

Deși valoarea creditării private a scăzut gradual încă din ianuarie 2023, mai ales când vine vorba de valoarea creditelor în lei, creșteri s-au înregistrat în valoarea creditelor în valută, cu 27% în total.

Defalcat, împrumuturile acordate populației au scăzut cu 9.3%, însă creditele acordate companiilor au înregistrat o creștere de 42,5%, și anume peste 97 de miliarde de lei în valoare absolută.

Conf. Dr. Radu Nechita a explicat că ”diferențialul de inflație dintre leu și euro este foarte mare, iar asta se reflectă în dobândă. Companiile nu se uită la dobânda reală, ci la dobânda nominală. Iar în prezent, dobânda nominală la leu apare ca fiind mult mai mare decât dobânda la euro. Ei nu se gândesc că, dacă inflația e mai mică la euro decât la leu, dobânda va fi pe moment mai mică pentru un credit în euro, însă puterea de cumpărare a leului va scădea mai tare decât scade puterea de cumpărare a euro, ceea ce înseamnă că este probabil ca și cursul valutar să se deterioreze. Riscăm să fie Franci elvețieni 2.0 povestea asta”, a explicat expertul. ”Riscăm ca Banca Centrală să renunțe la acest obiectiv mai mult sau mai puțin pompieristic de a menține simbolic cursul valutar sub 5 lei pentru un euro”, a continuat acesta.

Impactul acestor calcule se răsfrâng însă diferit de la companie la companie în funcție de gradul de expunere al acestora la cursul valutar. O companie care construiește venituri din exporturi în euro nu va fi expusă la fel de mult cursului valutar, atunci când contractează un împrumut în valută. Cu toate acestea, o companie care lucrează cu clienți români și facturează în lei se va lovi de diferențialul valutar.

În sens macro, a detaliat Nechita, dacă pe viitor decalajul valutar va fi ridicat în continuare, acesta se va reflecta într-o depreciere a cursului de schimb din perspectiva leului.

Cum ne afectează direct creșterea datoriei guvernamentale

Creditul guvernamental a înregistrat o creştere în luna mai 2023 cu 2,7% faţă de luna aprilie 2023, până la 189,5 miliarde de lei. Față de luna mai a anului trecut, valoarea creditului guvernamental a crescut cu 15.6%, deși a scăzut cu 4,5% în termeni reali.

Creditul neguvernamental include creditul acordat administraţiilor publice, atât cea centrală, cât și locale, precum și sistemelor de asigurări sociale, care se ridică la 25,9 miliarde de lei. La aceste valori se adaugă și titlurile de natura datoriei deţinute, emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 163,5 miliarde de lei, la finalul lunii mai 2023.

”Aceasta este cea mai proastă veste”, a declarat Radu Nechita. ”Înseamnă că guvernul nu este în stare să-și modereze cheltuielile, continuă să cheltuie ca marinarii beți. Ceea ce este o insultă la adresa marinarilor beți, pentru că ei își cheltuie banii lor, spre deosebire de guvern, care cheltuie banii contribuabililor trecuți, prezenți și mai ales viitori – creând datorii.”

Când cresc împrumuturile neguvernamentale, băncile care au acordat împrumuturile sunt primele vizate de repercusiuni și pe umărul lor cade și prima dată povara redresării. Nu este o problemă colectivă imediată, ci una mai îndepărtată, de efect economic asupra pieței.

”Mult mai grav este când se împrumută guvernul și ne angajează pe toți în promisiunea de rambursare a creditelor”, susține Nechita. Problema, așa cum a explicat expertul în economie, începe de la deficitul bugetar. Cel de anul acesta, împreună cu deficitele din anii trecuți și cu cel care se formează deja pentru anul viitor conduc la creșterea datoriei publice.

”Datoria publică este o succesiune de deficite multistratificate. Sigur, guvernele se împrumută, mai rambursează datorii trecute, însă nu fac lucrul acesta perfect explicit și transparent. Se alocă o parte din bugetele colectate din prelevările obligatorii, rambursează niște împrumuturi, după care demarează o nouă emisiune de obligațiuni. Acest proces se numește «rostogolire de datorii»”.

Expertul a conchis că acest tip de politici monetare care pun accentul pe creditare externă nu se explică în condițiile economice actuale și că acestea sunt justificabile doar în condiții de criză directă: un război în care țara noastră ar fi implicată direct sau în racordarea cu piețele de investiții străine, de pildă. De la încurajarea îmbunătățirii infrastructurii energetice în detrimentul protecției sociale făcute prin subvenționarea gigacaloriei până la privatizarea firmelor de stat care generează pierderi, guvernul trebuie să restrângă cheltuieli care pot fi restrânse și să limiteze datoria publică pe cât posibil, a susținut acesta.

Quarterly Report - Editia 4

Țara paradoxurilor economice: Creșterea economică din ultimii cinci ani, urmată de cea mai mare datorie publică din UE până în 2027
Țara paradoxurilor economice: Creșterea economică din ultimii cinci ani, urmată de cea mai mare datorie publică din UE până în 2027
Italia va avea cea mai mare datorie din Europa în doar trei ani, conform Scope Ratings, care a solicitat un plan pentru a echilibra finanțele publice ale țării. Datoria publică a Italiei este...
Oppo a lansat telefoanele de buget cu performanțe bune. La ce preț se vând și ce știu sa facă
Oppo a lansat telefoanele de buget cu performanțe bune. La ce preț se vând și ce știu sa facă
Oppo a lansat recent noua serie de telefoane mid-range Reno12 în China, acestea fiind echipate cu procesoare și sisteme de camere noi. Telefoanele se remarcă printr-un design subțire, cu...
#credit euro, #credit valuta Romania, #inflatie, #curs valutar, #curs valutar euro, #deficit bugetar, #datorie externa , #credit bancar