Peste jumătate dintre fermierii români sunt pe pierdere. Cum au ajuns în același loc de unde au plecat, după proteste și ajutoare de la stat

Miercuri, 28 Februarie 2024, ora 04:05
3457 citiri
Peste jumătate dintre fermierii români sunt pe pierdere. Cum au ajuns în același loc de unde au plecat, după proteste și ajutoare de la stat
„Am ajuns să vedem că este aproape imposibil ca fermierii, în exercițiul agricol următor, să poată să facă față prețurilor.” FOTO Unsplash

Mai mult de jumătate dintre agricultorii din România se confruntă cu pierderi ce depășesc veniturile obținute. Clubul Fermierilor Români (CFRO) a avertizat recent că situația fermierilor se va deteriora în semestrul al doilea al anului, când mulți vor descoperi că producțiile nu sunt suficiente pentru a compensa costurile investițiilor realizate.

Totodată, fermierii încep să vadă problemele cu una dintre cele mai stringente probleme rezolvate de protestele de la începutul anului: moratoriul pe ratele bancare pentru agricultură. Programul Creditul Fermierului nu dispune încă de reguli precise pentru implementare, iar în stadiul actual, nu oferă asistența necesară fermierilor profund afectați, pe lângă faptul că cei mai mulți au încetat demult să se mai bazeze pe subvențiile APIA.

„S-a ajuns la acest punct critic și am ajuns să vedem că este aproape imposibil ca fermierii, în exercițiul agricol următor, să poată să facă față prețurilor. Avem costurile de înființare a culturilor mult mai mari decât prețurile, deci automat, decidenții trebuie să se aștepte că problema va exploda în vară-toamnă mai tare. În România, eu estimez că 60-65% din fermieri au pasivele mai mari decât activele, deci au datorii mai mari decât activele. Dacă la momentul acesta ar închide, toți ar fi pe minus”, a precizat Dan Hurduc, membru al consiliului director al Clubului Fermierilor Români (CFRO), în cadrul unei intervenții la Agro TV.

Potrivit acestuia, diferența de competitivitate, gradul mare de îndatorare, face ca finanțatorii să fie foarte prudenți și face ca fermierii să devină și mai necompetitivi, în contextul în care în România și sud-estul Europei, costul de creditare este mult mai ridicat decât în vestul Europei. „Dacă fermierii din vest au dat foc la Europa, iar ei nu sunt atât de afectați precum românii, decidenții din România ar trebui să fie foarte atenți la agricultura României, pentru că nu poate să ducă decât într-o fundătură, iar când problema va exploda atât de tare, lucrurile nu mai pot fi reparate așa ușor”, a punctat Hurduc.

Conform reprezentantului CFRO, guvernanții cunosc de ani de zile problemele din sectorul agricol, însă numeroasele adrese făcute de asociațiile de fermieri pe parcursul timpului nu au fost luate în seamă.

„Chiar dacă protestele s-au oprit un pic, la nivel de discuții noi, Clubul Fermierilor Români, venim cu note de fundamentare către cancelaria prim-ministrului și către Guvern de 2-3 ani de zile și nimeni nu ne bagă în seamă. Acum vedem că tot ceea ce am prevăzut în aceste note făcute de către specialiștii noștri este foarte actual. Deci am avut problemele pe masă, le-am știut, dar în vechiul stil românesc am zis lasă, că oricum se rezolvă de la sine, că fermierii sunt niște latifundiari. Nu, fermierii au un grad foarte mare de îndatorare și au făcut o agricultură pe credite. Nu poți să te dezvolți și să obții producții ridicate fără capitalizare”, a mai subliniat Dan Hurduc, potrivit sursei citate.

Programul Creditul Fermierului – soluția Guvernului la presiunea grea de pe umerii agricultorilor

Guvernul a dat undă verde pentru lansarea Programului Creditul Fermierului la începutul lunii februarie, alocând un fond de 164,1 milioane de euro. Programul și-a propus ca obiectiv principal susținerea actorilor economici din sectorul agricol care au fost suferit un impact în urma crizei din Ucraina, facilitând astfel accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru cele mari active în agricultură și a căror activitate a fost perturbată de conflictul armat din Ucraina.

Cu implementarea acestei măsuri de ajutor de stat, s-a preconizat că un număr de până la 3.500 de beneficiari vor primi sprijin financiar, după ce Executivul a instituit un moratoriu pentru contractele de credit sau leasing ale fermierilor afectați de seceta solului în 2023, valabil până la 31 decembrie 2024, ca răspuns la cererile exprimate de către agricultori.

Programul permite accesul la credite non-revolving pentru finanțarea capitalului de lucru, fără comision de rambursare anticipată și cu o rată a dobânzii compusă din ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an, care include totalul comisioanelor percepute de instituțiile de credit. Partea de ROBOR este suportată de bugetul de stat, în timp ce marja de 1,95% revine în sarcina beneficiarului. Condițiile de creditare sunt menținute constante pe întreaga durată a contractului.

Beneficiarii eligibili pentru acest ajutor de stat sunt cei care au contractat credite pentru finanțarea capitalului de lucru după autorizarea schemei, care nu se află în procedura de insolvență sau în situații legale care le-ar exclude și ale căror activități sunt afectate direct sau indirect de criza provocată de conflictul dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, nu trebuie să aibă datorii restante sau, în cazul în care există, acestea trebuie să fie clasificate favorabil. Este esențial ca ajutorul de stat să nu contravină sancțiunilor impuse de UE și să nu susțină indirect entități sancționate, potrivit cadrului legislativ.

În plus, nu se admit facilități pentru întreprinderile implicate în sectoare vizate de sancțiunile UE, dacă acest lucru ar putea submina obiectivele sancțiunilor. Ajutorul de stat nu este condiționat de relocarea activităților din SEE spre statul membru care oferă sprijinul, iar granturile pot fi plătite până la 30 iunie 2030, respectându-se limitele stabilite. În situația unei creșteri a ROBOR peste nivelul convenit, beneficiarii vor fi responsabili pentru plata diferenței, asigurând astfel o structură de sprijin adaptată nevoilor sectorului agricol în contextul provocărilor actuale.

Bugetul programului de ajutor de stat este de maximum 815,5 milioane lei (164,1 milioane euro), împlementându-se numai în limita sumelor disponibile. Soluția propusă pentru bugetarea schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 nu generează impact bugetar suplimentar, au susținut reprezentanții Executivului.

Sună bine pe hârtie. Care sunt problemele ridicate de agricultori cu programul de creditare

După ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat programul Creditul Fermierilor, precum și Ordonanța de Urgență privind amânarea ratelor lucrurile păreau să intre într-un făgaș normal pentru agricultori. Măsurile au venit ca un apel de soluționare din partea Executivului după protestele prelungite din agricultură și transport, însă reprezentanții fermierilor, susțin că lucrurile încă nu sunt clare în privința acestor instrumente, iar ele sunt active doar pe hârtie.

Dan Hurduc a punctat într-o intervenție televizată separatăcreditul fermierilor nu are încă norme clare de aplicare, iar în condițiile sale actuale, nu reprezintă un ajutor pentru fermierii cei mai afectați, cei care ar fi avut cea mai mare nevoie de acest mecanism de sprijin.

„Noi credem că creditul fermierilor o să ajungă la foarte puțini. Normele încă nu au fost date, iar deocamdată, în fișa produsului, nu apare că și garanția este garantată de stat. Oricum fermierii sunt într-un grad mare de îndatorare, asta înseamnă că fermierul nu mai are ce garanții să pună la bancă. Dacă ministerul nu vine să garanteze creditul fermierului prin Fondul de Garantare a Creditelor Rurale, fermierii nu pot să aibă acces la creditul fermierului. Când faci un produs, trebuie să fie aplicabil la o masă cât mai mare de fermieri, pentru că banca la fel o să filtreze doar fermierii care au un grad mai mic de îndatorare, care sunt un pic mai solvabili, iar fermierii cei mai afectați, la care bat scadențele la ușă, tot nu pot să acceseze, pentru că gradul lor de îndatorare nu le permite”, a precizat Dan Hurduc.

Lucrurile stau la fel de rău și în privința amânării ratelor, unde băncile încă nu sunt lămurite cu privire la specificațiile OUG 4/2024, motiv pentru care fermierii încă nu pot să beneficieze de această măsură.

„Scadențele acelea periculoase, care sunt cele mai grele pentru fermieri, nu intră în această ordonanță de amânare a ratelor. Scadențele viitoare intră, dar acelea sunt de la luna iunie încolo. Celelalte, din septembrie, octombrie, noiembrie, fermierii au întârzieri pe scadențele respective, acelea nu se amână, pentru că a trecut data scadenței. De altfel, în această ordonanță nu este specificat termenul foarte clar – se consideră rată scadentă sau rescadențare? Chiar zilele trecute am vorbit cu un director de bancă, din zona de agribusiness, și îmi spunea că băncile solicită specificații către Ministerul Agriculturii sau către Banca Națională ca să vadă cum se procedează, iar deja de o lună și ceva de zile, ele nu știu cum să abordeze această ordonanță de amânare a creditelor, pentru că nu este foarte clară. Și atunci, toată lumea stă”, a mai subliniat Dan Hurduc, potrivit sursei citate.

Dacă băncile sunt reticente în a aplica deciziile Guvernului, fermierilor le rămân fondurile APIA

În cazul mult-promovatelor fonduri din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, fermierii au ridicat probleme recurent, dinainte de angajarea în mitinguri la finele anului 2023 și începutul lui 2024. Fermierii români au reclamat și în trecut subvențiile risipite pe proprietarii de terenuri care nu lucrează, de fapt, pământul, sugerându-se că situația este arhicunoscută și la nivelul autorităților de mai mulți ani, fără să fie luată o măsură concretă pentru rectificarea situației create de cadrul legal care permite proprietarilor de terenuri să încaseze fonduri fără să le reinvestească efectiv în recolte sau în creșterea animalelor.

Săptămâna trecută, Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a expus decizia de a-l demite pe Ionuţ Lupu de la șefia APIA, după ce a discutat în partid (n.r. în cadrul PSD, Ionuț Lupu făcând parte din PNL) despre „incompetența acestuia”. Potrivit Hotnews, întrebat despre plângerea la DNA în care Ionuţ Lupu acuza presupuse presiuni asupra lui pentru a debloca plăţile pentru stuful din Deltă, Florin Barbu le-a indicat jurnaliștilor să îl întrebe pe șeful demis al APIA.

APIA București, condusă de liberalul Ionuţ Lupu, a blocat recent o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat. Și Parchetul European a intrat pe fir, potrivit Știrile Pro TV. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții.

Dincolo de disensiunile politice dintre liderul instituției și Ministrul Agriculturii, agricultorii și zootehniștii români și-au manifestat nemulțumirea față de practicile instituției încă de anul trecut, când subvențiile care ar trebui să le fie acordate au fost efectuate cu întârziere sau nu au fost efectuate deloc, și atunci când au fost, sumele au fost mai mici decât în anul precedent. Conform declarațiilor agricultorilor, un procent de 3% a fost reținut pentru fondul de risc. De asemenea, subvenția APIA pe hectar pentru pășuni a fost redusă, determinând redirecționarea fondurilor către alte destinații.

O situație concretă în acest sens a fost prezentată de fermierul Alexandru Hubert, din județul Timiș, situație care a ajuns și pe masa Ministrului Agriculturii, Florin Barbu, potrivit Agro TV.

„În momentul de față, nimeni nu poate să verifice cum se acordă subvențiile APIA. Vă spun din proprie experiență. Lucrez în jur de 500 de hectare, dintre care aproape 60 de hectare de teren sunt lucrate de mine și declarate la APIA de către proprietarii terenurilor, care nu vor să dea sub nicio formă terenul nici în arendă, dar își doresc să fie lucrat.

Am avut această discuție cu domnul ministru, la masă, în timpul negocierilor, și l-am întrebat de ce se permite această ilegalitate pe care noi o suportăm. Eu, ca fermier, sunt obligat să plătesc TVA, utilaje, salarii, îngrășăminte, motorină, iar acel proprietar de teren își ia subvenția și nu are niciun fel de obligație. Nu îl verifică nimeni. Eu am avut, în ultimii 3 ani, control la fața locului, iar acei fermieri care își iau subvențiile fără a fi verificați dacă au utilaje, dacă desfășoară activități, dacă au registru de exploatație, dacă au registru de erbicide, îngrășăminte, scapă de fiecare dată și își primesc subvențiile la timp. Eu nu mi-am primit subvenția nici acum”, a precizat Alexandru Hubert în emisiunea ”Agricultura la Raport” de la Agro TV.

Conform fermierului, răspunsul venit din partea șefului MADR, cu privire la această problemă, a fost că se vor lua măsuri pentru stoparea acestui fenomen, însă nu înainte de alegeri.

„Mi s-a spus că se va lua, în cursul acestui an, o astfel de măsură, dar abia la toamnă, adică după alegeri. Până la alegeri nu se va interveni și va fi totul ca până acum. Și întreb: cei 168.000 de fermieri care primesc acei 100 de euro/hectar, de ce nu sunt 700.000, câți sunt fermieri activi? Pentru că diferența de la 168.000 la 700.000 sunt niște fermieri pe care nimeni nu îi verifică. Nu cred că este fermier care să nu pună culturi de toamnă; toți o facem, pentru că suntem obligați prin APIA să avem minim 3 culturi”, a mai precizat Alexandru Hubert.

Astfel, fără clarificări care să permită băncilor și fermierilor să colaboreze pentru ca măsurile acceptate de guvern după șirul lung de proteste din ianuarie și februarie 2024 să poată fi aplicate și lipsiți de încredere în funcționalitatea sistemului de subvenționare din partea APIA, fermierii par să fie în același lor din care au pornit înainte de mitinguri, fără un recurs la ajutor imediat palpabil din partea statului.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Apple a informat utilizatori din aproape 100 de țări că sunt urmăriți personal prin spyware înaintea alegerilor din acest an
Apple a informat utilizatori din aproape 100 de țări că sunt urmăriți personal prin spyware înaintea alegerilor din acest an
Compania Apple a informat utilizatori de iPhone din zeci de țări cu privire la faptul că ar putea fi ținta unor „atacuri spyware mercenare”. Scopul acestora ar fi de a compromite siguranța...
Rata anuală a inflației, în scădere, la 6.6% – TradeVille
Rata anuală a inflației, în scădere, la 6.6% – TradeVille
Rata Anuala A Inflației, In Scădere, La 6.6% Conform datelor INS, rata anuală a inflației a coborât, în luna martie 2024, la 6.6%, de la 7.2%, valoare înregistrată cu o lună în urmă și...
#credite fermieri, #credite fermieri banci, #credite fermieri MADR, #credite agricultori, #subventii APIA, #APIA credite fermieri, #APIA plati, #amanare rate , #agricultura