De ce ne descurcăm tot mai greu, deși economia crește. Analist: ”A devenit mai ceva ca o loterie să faci estimări”

Nivelul de trai al românilor este în scădere abruptă, însă datele statistice arată altceva. Rapoartele Institutului Național de Statistică arată că de fapt o ducem bine, dacă este să ne raportăm la creșterea economică surprinzător de mare din prima jumătate a anului.

Conform raportului INS, publicat miercuri, 17 august, economia României a crescut cu 5,8%, în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe pe seria ajustată sezonier, iar în trimestrul 2 a avut o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior).

Analist: Inflația a umflat totul, iar acest lucru se vede în PIB

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat într-un interviu acordat Ziare.com de ce avem acest paradox de creștere economică, deși oamenii se plâng că nu mai au cu ce să-și cumpere alimente și ce ne așteaptă în perioada următoare.

”Inflația a umflat de fapt aceste creșteri de prețuri, cifrele de afaceri ale companiilor, încasările statului, în acest an, iar acest lucru se reflectă în PIB.

Probabil că este un ultim val pentru că datele de la Institutul Național de Statistică privind producția industrială, cifra de afaceri din comerț, comenzile noi din industrie, toate acestea au scăzut în trimestrul 3 iar trimestrele 3 și 4 vor fi, trimestre de stagnare, poate chiar de scădere economică, lucru ce este confirmat chiar și de Banca Națională în ultimul raport privind inflația.

Astfel că această creștere economică este una efemeră, marcată de inflație și de dorința oamenilor de a încerca să cumpere cât mai multe lucruri și servicii înainte de a se scumpi.

Pe toți ne-a lovit inflația, tuturor ne-a scăzut puterea de cumpărare din cauza acestei inflații de 15%, iar efortul financiar pe care l-au făcut românii în trimestrele 1 și 2 se reflectă practic în PIB”, a explicat Adrian Negrescu.

Ce ne așteaptă în perioada următoare

Expertul a mai spus că, deși se estimează o scădere a inflației spre toamnă-iarnă, lucrul acesta este încă incert din cauza prețurilor la energie.

”Inflația, așa cum anticipam la începutul anului, va atinge maximul în această vară, urmând ca din toamnă să se reducă treptat și să coboare până undeva la 12-13%. Vom avea în continuare creșteri de prețuri dar nu atât de accentuate cum le-am avut până acum.

Marele semn de întrebare din punctul meu de vedere rămâne prețul la energie, la gaze și la curent. La gaze, din ce vedem, Gazprom a anunțat deja o dublare a prețului pentru iarna aceasta.

Deci și energia se scumpește pe zi ce trece pe piețele internaționale și nu este exclus ca aceste estimări oarecum optimiste legate de temperarea inflației în trimestrele 3 și 4 să fie date peste cap de creșterea prețurilor la energie și gaze. Suntem într-o perioadă de incertitudine, într-o perioadă în care este greu să estimezi”, a explicat specialistul.

Negrescu este de părere că ”a devenit mai ceva ca o loterie să estimezi economia”.

”Singura măsură pe care o putem lua este să ne pregătim pentru toamna-iarna care vine, să ne punem niște bani de-o parte și să ne evaluăm foarte corect veniturile pentru a preîntâmpina practic situațiile neplăcute în care să rămânem fără venituri și, Doamne ferește, să fim executați silit pentru facturile la energie sau pentru ratele bancare”, a punctat analistul economic.

Val de șomeri în 2023

Însă, pe lângă scăderea puterii de cumpărare, românii vor mai avea de înfruntat o problemă. În 2023 am putea avea valuri de concedieri și închideri de companii.

”Este probabil ca 2023 să fie anul care, pe fondul recesiunii pe care este aproape imposibil să o evităm, să ducă închideri de companii și disponibilizări de personal”, a spus Negrescu.

El a comentat că dacă cei care se găsesc în această situație se gândesc să își amâne ratele la bănci, să facă acest lucru doar până își vor găsi un alt job.

”Măsura de amânare a plății ratelor, până la urmă acesta este principalul scop - acela de a-i ajuta pe cei care rămân fără loc de muncă, trebuie făcută doar pentru o perioadă scurtă. Să-și amâne ratele până când își găsesc alt loc de muncă”, a mai spus analistul.

Negrescu apreciază că, ”la cum arată economia în momentul de față, perspectivele unui val semnificativ de șomeri în prima parte a anului viitor, cresc de la o lună la alta”. ”Nu este exclus ca în 2023 să avem 500.000 de șomeri, mai ales în industrii care au legătură cu comerțul, cu imobiliarele, cu zona de producție, cele mai afectate de inflație și de problemele economice în momentul de față”.

Însă, în timp ce economia a crescut, potrivit datelor INS, consumul populației, măsurat prin intermediul comerțului cu amănuntul (care reprezintă 70% din PIB) a încetinit în primul semestru la 5,2% (de la 5,7%), pe fondul inflației ridicate.

Producția industrială a scăzut și ea ușor în prima jumătate a anului, iar activitatea de construcții a frânat destul de puternic în perioada amintită.

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...