Economia României a fost departe de un motor bine uns în 2024. Deși prognozele pentru anul acesta sunt mai bune, există motive pentru a crede că greutățile sunt departe de a se fi terminat atât pentru România, cât și pentru Europa în general.
Producția internă a avut o creștere reală de 0,8% anul trecut. Cifra este departe de estimarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care vedea un avans de 3,4%, conform unui document din noiembrie 2023. Pe parcursul anului, activitatea economică a încetinit, dar este insuficient să ne uităm doar la țara noastră pentru a înțelege cifrele, a explicat pentru Ziare.com sociologul Ștefan Guga, director în cadrul Syndex.
Bugetul de anul acesta se bazează pe o estimare de creștere economică de 2,5%, arată documentele care au stat la baza bugetului de stat. În contextul unei încetiniri a activității economice, unii analiști au pus acum la îndoială această perspectivă. Fondul Monetar Internațional preconizează o creștere de 3,3%, în timp ce Comisia Europeană pune avansul la 2,5%.
„Nu sunt estimări prudente, dar nu sunt nici delirante. O ipoteză poate fi că 2024 a fost un an prost și 2025 va avea îmbunătățiri. Este discutabil, dacă ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru. Mai ales la capitolul industrie, suntem foarte legați de ce se întâmplă în afară, în special în Germania, unde lucrurile merg foarte prost și nu sunt semne că se va îmbunătăți situația”, a subliniat expertul.
Germania, principalul cumpărător al exporturilor românești, a înregistrat al doilea an consecutiv de scădere economică, conform Reuters. Taxele vamale cu care amenință președintele american, Donald Trump, ar putea pune sub semnul întrebării producția germană auto, de care se leagă și o parte a industriei din România. Taxele vamale pe aluminiu și oțel, aplicabile tuturor țărilor din care SUA importă, cresc costurile pentru producătorii germani cu fabrici în Statele Unite. La fel, o eventuală barieră comercială pe mașini sau componente auto ar pune și mai multă presiune pe producția germană și așa greu apăsată, cu efect de domino în România.
În țara noastră, industria auto și cea IT se confruntă cu probleme semnificative, care au dus inclusiv la concedieri colective în ultimii ani.
„Sunt multe incertitudini care arată mai degrabă un peisaj sumbru. Nu doar în România, dar și în vestul Europei există discuții despre deficite bugetare și reducerea cheltuielilor, care este un nou semnal prost, pentru că acești bani sunt un impuls pentru economie”, a explicat sociologul.
În documentele care fundamentează bugetul, cifrele care apar sunt cele din prognoza de toamnă a CNSP. Astfel, agricultura silvicultura și pescuitul ar urma să crească cu 3,9%, construcțiile cu 4,8%, iar totalul serviciilor cu 2,5%. Industria, care a trecut printr-un an 2024 dificil, ar trebui să crească cu 0,5%. Însă și acest avans modest este îndoielnic, în contextul european, spune directorul Syndex, care se așteaptă mai degrabă la o scădere.
„Pentru construcții, prognoza este de revenire puternică, după o scădere în 2024, care să se mențină și în următorii ani. Situația este delicată, sectorul rezidențial, deși este într-o mini-bulă de preț, înregistrează scăderi ca volum. Baza va fi tot în investiții publice, dar ele sunt deja în desfășurare. La servicii pe piața internă, este iarăși discutabil, pentru că suntem într-un an cu inflație foarte mare, iar perspectivele de creșteri salariale sunt destul de modeste”, mai spune sociologul.
Câștigul salarial real – cel ajustat cu rata inflației – ar urma să crească cu doar 1,6% anul acesta, conform prognozei. Este o încetinire bruscă față de peste 8% creștere reală în anul anterior.
„Pe piața externă, deși suntem mari exportatori de servicii, sunt semne de întrebare, pentru că IT-ul nu o duce deloc bine. Tot vedem știri că sunt concedieri mari și în România și vedem o tendință negativă și la nivel global. Într-adevăr, sunt ipoteze, dar fiecare dinte ele este chestionabilă. În fiecare caz poate fi exact opusul față de prognoză”, a punctat Guga.
Să citam un... Vezi tot