România, înspre recesiune. De ce au ajuns previziunile economice să fie sumbre. „Deficitul ne poate duce într-o criză financiară” VIDEO

Economia României este într-un moment de cumpănă. Cu un deficit bugetar care se apropie de 8%, țara noastră nu reușește să demonstreze o creștere conformă cu așteptările. Guvernanții au venit cu un plan pe termen mediu pentru ameliorarea situației, dar deocamdată lipsesc acțiunile concrete. Într-un interviu acordat Ziare.com, analistul Adrian Codirlașu argumentează că deficitul poate arunca țara în criză, dacă nu este ținut sub control.

În octombrie, Ministerul Finanțelor a publicat un plan pe șapte ani de reducere a deficitului bugetar până la 2,5% din produsul intern brut, în 2031. Din document lipsește claritatea în ceea ce privește măsurile pe taxe și impozite. Planul a venit în plină campanie pentru prezidențiale și parlamentare, iar măsurile concrete vor depinde și de negocierile următorului guvern cu Comisia Europeană. Până atunci, majoritatea candidaților la cea mai înaltă funcție în stat s-au poziționat public împotriva creșterii taxelor, fie că sunt ele pe capital, muncă sau consum.

Discuția despre deficit vine în contextul în care producția internă a stagnat în al treilea trimestru, iar băncile comerciale au redus previziunile de creștere pentru întregul an la 1% sau mai puțin de atât.

În contextul acesta, prognozele pentru anul viitor sunt pesimiste, explică Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

„Încă sunt optimiste aceste instituții și nu cred că se va întâmpla o creștere economică mai mare de 1% în acest an. Noi, pe baza unui sondaj, am dat o proiecție de 1,5%, însă am avut și opinii de recesiune, cu minus pentru anul viitor. Dar este incredibil faptul că, și cu un asemenea impuls fiscal - probabil vom încheia anul cu undeva la peste 8% deficit bugetar în PIB -, nu reușim decât o creștere economică mediocră, sub potențialul României. Ne arată o pierdere semnificativă de competitivitate a economiei românești. Din păcate, nici anul viitor nu se arată prea bun. Dacă peste această economie, care practic stagnează, venim și cu majorări de taxe, în opinia mea riscăm să ducem economia în recesiune, cu un șoc fiscal negativ. Însă, pe de altă parte, acest deficit fiscal de 8%, dacă se perpetuează, ne duce în criză”, a spus analistul.

Țara noastră este într-o situație complexă, dat fiind faptul că, anul trecut, România avea printre cele mai mici ponderi ale cheltuielilor publice din PIB din UE. Cheltuielile statului erau de 37,15% din produsul intern, depășind doar Irlanda, iar țări mult mai mici decât România, precum Bulgaria, Lituania, Letonia sau Malta aveau cifre mai mari, arată statisticile.

O problemă conexă este finanțarea acestui deficit; creșterea sa poate pune probleme pentru obținerea finanțării. În octombrie, agenția americană S&P a reconfirmat ratingul suveran al României, la BBB- - ultima notă recomandată pentru investiții -, pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

„Oricum ne uităm la deficit, el nu poate fi susținut. Anul acesta, da, și poate și la anul ne acceptă piețele la un nivel de 6-7%, dar să continuăm cu acest deficit este nesustenabil și ne va duce într-o criză financiară. (...) România și Ungaria sunt campioanele Uniunii Europene la rata de dobândă la care se împrumută la 10 ani în monedă proprie. Cu acest rating, suntem la un pas de junk, ceea ce se vede. Avem o primă de risc mai mare, dar creșterea este dată și de cererea mare de fonduri. Totuși, rata la care se împrumută statul este cea mai mică din economie, pentru că este cel mai bun debitor. Dar aceste rate mari la care se împrumută guvernul român se transferă în dobânzile pe care le plătește întreaga economie mai apoi”, explică Adrian Codirlașu.

De la jumătatea lunii, randamentul obligațiunilor pe 10 ani în monedă proprie a sărit la peste 7,1% și, la momentul redactării acestui material, este peste maximul ultimelor 12 luni, de 7,21%, înregistrat la finalul lui noiembrie 2023, conform unei platforme de specialitate. Datoria pe 10 ani a Ungariei are un randament de 6,66% pe piața secundară, în scădere pe parcursul lunii noiembrie și cu jumătate de punct procentual sub vârful ultimelor 12 luni, de 7,16%, înregistrat în aprilie.

O eventuală retrogradare a României la un rating de BB+, treapta imediat inferioară, ar scoate mai mulți investitori instituționali internaționali, precum fondurile de pensii, din piața obligațiunilor românești, din cauza limitelor de apetit de risc, a adăugat analistul financiar. La fel se poate întâmpla cu anumite fonduri de investiții sau companii de asigurări, în funcție de regulile interne și de legislație. „Regulile le-ar obliga să nu mai aibă expunere și ar pleca indiferent de randamentul pe care îl vor avea în România”, a spus Codirlașu, care subliniază că declanșarea crizei din 2008 în România a venit după o scădere a ratingului suveran.

Legat de dobândă, analistul spune că dobânda de politică monetară este și ea influențată de instabilitatea fiscală și efectele asupra inflației. Banca Centrală prognozează o inflație ridicată, de 4,9% la finalul acestui an. Un alt factor care susține precauția Băncii Naționale, care a menținut dobânda cheie la 6,5%, este dat de taxele de import pe produsele europene anunțate de președintele-ales al SUA, Donald Trump.

„Dacă ne uităm la comunicatele Băncii Centrale de multe luni încoace, atunci când au fost decizii de politică monetară, vedem că menționează mereu ca risc important conduita politicii fiscale. Deci, practic, asta înseamnă că Banca Centrală se așteaptă să fie modificări de taxe. O modificare de taxe, cum discutam mai devreme, se duce în preț - mărește prețul bunurilor și serviciilor, deci creează inflație. De aici vine riscul extrem de ridicat. La ultimele două ședințe de politică monetară, Banca Națională a stat, a așteptat, tocmai pentru că avem această incertitudine privind conduita politicii fiscale, dar la ultima ședință a mai venit un risc suplimentar, din SUA. Anume, vedem că președintele Trump are printre politicile pe care spune că le va promova și tarife, adică taxe de import. Acestea măresc prețul și pot genera un anumit episod inflaționist care se va resimți peste tot în lume”, a detaliat președintele CFA România.

Întregul interviu poate fi urmărit mai jos.

Inflația prinde din nou viteză și sare de 5%. Chiriile și ieșirile în oraș, mai scumpe cu peste 10% față de anul trecut

Rata de creștere a prețurilor își confirmă tendința de accelerare în noiembrie, potrivit datelor publicate miercuri, 11 decembrie, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Rata anuală...

Marele declin al creșterii economice din România în 2024, susținută doar de consum și gâtuită de împrumuturi făcute de Guvern pentru a „petici” deficitul

Privind înapoi la datele creșterii economice a României din 2024, situația pare să se fi schimbat dramatic față de ultimii ani. Economia țării noastre a fost susținută aproape exclusiv...