Ce-i aşteaptă pe românii care au rate. De ce nu scad dobânzile. „ROBOR va fi până la finalul anului mai mic”

Indicele IRCC, în funcţie de care se calculează creditele românilor cu dobândă variabilă accesate după 2019, urmează să crească de la 1 octombrie 2024.

Deşi Banca Naţională a României a scăzut dobânda de politică monetară, cum IRCC (n.red. indicele de referință pentru creditele consumatorilor) este calculat trimestrial, mai are de crescut, până va ajunge la un nivel mai scăzut.

Indicele IRCC este publicat o dată la trei luni, iar la 1 octombrie se va publica valoarea pentru perioada octombrie – decembrie. Analiştii fiscali spun că va ajunge la valoarea de 5,99%. În aceste condiţii, ratele la creditele în lei luate după mai 2019 ar urma să crească. În prezent, IRCC este de 5,86%.

Estimările arată că de la 1 octombrie IRCC va fi 5.99%, deci va crește cu 0.13 pp, ceea ce înseamnă că și ratele vor crește cu aproximativ 23 de lei, ajungând la aproximativ 2.100 de lei, potrivit comparatorului bancar finzoom.com.

De ce crește IRCC și cum influențează ratele creditelor

IRCC va crește de la 1 octombrie la 5.99% pentru că este calculat în baza valorilor din perioada aprilie-iunie şi abia de anul viitor se va vedea eventuală reducere din această vară.

„Fiindcă este în continuare lichiditate mare pe piaţă, adică sunt bani mulţi încă în bănci, vor continua să scadă IRCC şi ROBOR zilnic, şi implicit ratele românilor cu credite cu dobânzi variabile. Scăderea se va vedea mai întâi la ROBOR, şi apoi la IRCC-ul din creditele consumatorilor.

Pentru că IRCC este un indice trimestrial, adică este o medie pe trei luni, adică la dobânzi din urmă. Şi de aceea acum, de exemplu, IRCC este 5,86 la sută, până la 1 octombrie. Iar de la 1 octombrie va fi mai mare, va fi 5,99 la sută, aproape 6. Este calculat pe baza dobânzilor dinainte de iulie 2024, adică dinainte ca BNR să scadă dobânzile.

De exemplu, la un credit de 250 de mii de lei, pe 30 de ani, dobânda fiind formată din indice plus o marjă fixă de 3,5 la sută, rata este acum în jur de 2.100 de lei cu ROBOR şi cu 30 de lei mai mică cu IRCC. Iar de la 1 octombrie va deveni 2.100 de lei cu IRCC şi va scădea cu 100 de lei cea cu ROBOR. ROBOR cel mai probabil va fi până la finalul anului temporar mai mic decât IRCC, cam cu 0,5 puncte procentuale sau cu cât va mai scădea BNR dobânda cheie până la sfârşitul anului", a declarat pentru Ziare.com Irina Chiţu, analist financiar.

Dobânzile

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 5,57% pe an, de la 5,58% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României.

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 5,61% pe an, iar ROBOR la 12 luni a rămas la valoarea de 5,65%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2024, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,90%.

În luna mai 2019 a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, actul normativ a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu data de 8 iulie 2024, informează banca centrală.

Totodată, BNR a hotărât scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descendent a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus au acţionat moderat noile majorări de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste şi în creştere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8% în luna mai 2024, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s au redus în luna mai la 7,6%, de la 8,5%, respectiv 8,3%, în martie 2024, subliniază banca centrală, în comunicat.

Activitatea economică a crescut cu 0,4% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.

Evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanţei comerciale şi-a menţinut totuşi constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, dată fiind şi accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut, susţine BNR.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor auto moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producţia industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, în condiţiile unei majorări relativ mai pronunţate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4%, rămânând sub nivelul mediu de 5,6% înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului şi s-a menţinut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar.

Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieţei financiare internaţionale şi ale percepţiei asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024.

Decizie pentru creditele românilor. Cum au evoluat indicii după care se calculează ratele înainte de ședința BNR

Mulți români au început octombrie cu rate mai mari la împrumuturile lor, după ce indicele de referință pentru creditele consumatorilor a crescut. Pentru cei ale căror rate sunt calculate...

Boss-ul Meta a devenit al doilea cel mai bogat om de pe planetă. Cum l-a devansat Mark Zuckerberg pe Jeff Bezos

Directorul companiei Meta, Mark Zuckerberg, a devenit a doua cea mai bogată persoană din lume, potrivit datelor Bloomberg. Zuckerberg are, acum, o avere de 206 miliarde de dolari și l-a...