Măsurile urgente pe care ar fi bine să le ia statul român în 2023. ”Inflația îi face pe săraci să devină și mai săraci”

Situația economică din România nu pare să se amelioreze în 2023. Statul a luat măsuri anti-criză care, în opinia specialiștilor, nu ar fi cele mai bune soluții chiar și în contextul prognozatei scăderi a inflației de anul viitor. Autoritățile ar trebui să regândească puțin ajutorul pe care îl oferă românilor pentru a trece de perioada grea.

Pentru finalul acestui an, prognoza BNR arată o inflație de 16,3%, iar până la finalul anului viitor aceasta ar trebui să scadă până undeva la 11,2%. Cu toate acestea, cei mai săraci români nu o vor duce mai bine în 2023.

Cât de săraci sunt cei mai săraci români

Potrivit unui raport al Institutului European pentru Studii Economice IES-Europe, cei mai săraci români au ajuns să resimtă o rată medie a inflației mai mare cu 1,4% decât cea calculată pentru toată populația României.

Un grup de cercetători de la Institutul European pentru Studii Economice IES-Europe (Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana Năsulea) au analizat datele statistice colectate de INS în perioada octombrie 2021 - octombrie 2022 și au concluzionat că temperarea inflației este esențială pentru protejarea economiilor și bunăstării populației.

Alături de măsurile de politică monetară, trebuie folosite în cel mai scurt timp posibil și toate instrumentele non-monetare pe care le avem la dispoziție pentru a nu periclita nivelul de trai.

Astfel, conform studiului, inflația reprezintă un factor negativ cu impact major asupra cetățenilor, care îi afectează însă cel mai tare pe cei cu veniturile cele mai mici.

Temperarea inflației este esențială pentru protejarea economiilor și bunăstării populației. Dincolo de măsurile de politică monetară trebuie folosite în cel mai scurt timp posibil și toate instrumentele non-monetare pe care le avem la dispoziție pentru a nu periclita nivelul de trai.

Pentru a înțelege modul în care inflația afectează populația este important să observăm cum

prioritizează românii cheltuielile. Pentru cetățenii cu venituri mici, unele categorii de produse și servicii vor avea un impact mult mai mare în bugetul familiei.

sursa: ies-europe.ro

”În 2021 cei mai săraci 10% dintre români alocau 48,5% din cheltuielile de consum pentru achiziționarea de produse alimentare și băuturi nealcoolice față de 24,2% cât alocau cei mai bogați 10% dintre aceștia (INS, 2022d). Și în ceea ce privește energia și combustibilii, cei mai săraci 10% dintre români alocau pentru acestea până la 15,2% din venituri față de 13,2% cât alocau cei mai bogați”, se arată în raport.

Pentru a înțelege de ce inflația afectează, în principal, oamenii mai săraci, este necesară o mențiune cu privire la faptul că salariile au tendința de a se adapta mai greu la condițiile pieței. Într-o situație inflaționistă veniturile mici cresc cu întârziere mai mare. Acest lucru duce la o scădere a puterii de cumpărare pentru familiile cele mai sărace.

Inflația face ca săracii să devină și mai săraci subliniază experții de la IES-Europe.

Aceste diferențe, corelate cu ratele diferite de creștere ale prețurilor pentru diverse categorii de produse și servicii, fac ca inflația să fie resimțită foarte diferit de către români din medii sau categorii de venituri diferite.

Astfel, cei mai săraci 10% dintre români au ajuns să resimtă în luna octombrie o rată medie estimată a inflației de cel puțin 16,7%, cu cel puțin 1,4% peste rata calculată pentru toată populația României.

La modul mai general, întreaga jumătate a populației României cu venituri mai mici a resimțit în luna octombrie o creștere a prețurilor mai mare decât rata oficială a inflației.

Cum are statul ”grijă” de români în vreme de criză

În România și la nivelul Uniunii Europene există mecanisme menite să încurajeze un comportament responsabil în ceea ce privește consumul de alcool, consumul de tutun sau poluarea. Sunt accizate alcoolul și băuturile alcoolice, produsele din tutun, și majoritatea surselor de energie. Accizele contribuie la creșterea prețurilor la aceste categorii de produse. Altfel spus, statul are grijă de noi scumpind unele produse care ne plac.

Experții de la IES Europe spun însă că accizele și TVA nu reprezintă totalitatea taxelor pe care le suportă omul de rând prin cumpărăturile efectuate. Există o serie de alte taxe incluse în prețul bunurilor, care sunt transferate către consumatorul final, cum ar fi impozitul pe venit, impozitele pe proprietate, impozitele pe mijloace de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, tot felul de taxe speciale sau

taxe locale.

Vorbim deci de o taxare directă și indirectă multiplă, iar acest lucru nu poate fi omis atunci când trecem în revistă cauzele creșterii unor prețuri sau discutăm despre implementarea unui sistem de taxare echitabil.

O altă problemă a taxării indirecte, în special a taxării așa-numitelor „vicii”, este că nu calculăm impactul pe care îl au taxele pe vicii și nu evaluăm eficiența acestora în a își atinge scopul. Obiectivul declarat al acestor politici fiscale ține de sfera sănătății publice, însă el nu ajunge aproape niciodată să fie îndeplinit în realitate.

Având în vedere inflația în creștere și faptul că o parte semnificativă a populației, în special aceea cu venituri reduse, are dificultăți în a acoperi cheltuielile de bază lună de lună, o primă recomandare ar fi reducerea accizelor la un nivel cât mai apropiat de minimul obligatoriu stabilit prin directivele europene și efectuarea unor demersuri pentru a determina diminuarea cotelor minime impuse la nivel european. România are posibilitatea să ceară derogări și are un cuvânt de spus la nivel european la fel cum au și celelalte state.

Cum ajută măsurile pentru energie

Statul a decis plafonarea prețului la energie însă măsura nu a avut tocmai efectul scontat.

Efectul plafonării la un preț situat un pic peste jumătatea celui de pe piață a condus la dispariția de pe piața oficială a lemnului de foc, a brichetelor și a peleților precum și apariția unei piețe paralele.

Această situație a avantajat rețelele de defrișări ilegale și a mărit vulnerabilitatea celor mai săraci locuitori ai țării. Fondul forestier fiind inegal repartizat, gospodăriile rurale din zonele de câmpie (unde se situează cele mai sărace județe din țară) pot ajunge în situația de a nu putea achiziționa lemn de foc pentru iarnă altfel decât la un preț mai ridicat decât cel de dinaintea plafonării, care să includă și prima de risc a celui care încalcă legea.

Consecințele negative anunțate de economiști și de reprezentanții sectorului economic respectiv s-au manifestat rapid, autoritățile au admis eroarea și s-au angajat să corecteze.

Declarațiile privind ieșirea grupului Enel din România transmit un semnal negativ, deși intenția încă nu a fost notificată oficial către ANRE (condiție prealabilă unei tranzacții). Această decizie vine după alte retrageri notabile în ultimii ani: Exxon și CEZ. În afară de considerente privind strategia grupului italian, cel mai probabil motiv este legat de pierderile înregistrate de grup ca urmare a plafonării prețurilor de vânzare către populație, în condițiile creșterii celor de achiziție și a costurilor de producție.

Pe termen scurt, recomandările specialiștilor se referă la ”renunțarea la strategiile de plafonare a prețurilor (care demotivează atât economisirea cât și producerea resurselor) și atenuarea eventuală impactului social prin alte mecanisme de compensare, sub condiție de venit.

Mecanismul trebuie însă să stimuleze economisirea resurselor inclusiv de către

persoanele beneficiare ale ajutorului.

Evitarea de către guvernanți a adoptării de noi măsuri care includ „controlul prețurilor” și, ideal, chiar și evocarea acestui gen de măsuri ineficiente și contraproductive.

Reducerea de către România a accizelor pe energie până la nivelul minim permis de UE”. Acestea sunt măsuri ce trebuie luate în cel mai scurt timp.

Apoi, pe termen mediu, trebuie avută în vedere accelerarea eforturilor de interconectare la electricitate și gaz.

Astfel, consumatorii câștigă prin creșterea concurenței (prețuri mai reduse, mai stabile) și prin creșterea siguranței livrării (o rețea interconectată este mai puțin vulnerabilă la accidente sau atacuri și este mai reactivă).

Extragerea gazului din perimetrele de gaz deja identificate, cum ar fi cel de 42-84 miliarde de metri cubi din zona Neptun Deep (off-shore, Marea Neagră) sau cel de 30 miliarde de metri cubi de la Caragele (jud. Buzău) și chiar continuarea prospecțiunilor (inclusiv la gazele de șist).

Iar pe termen lung, soluția ar fi creșterea producției de energie nucleară, chiar revizuirea critică a normelor care se dovedesc excesive, apoi stabilizarea lor pentru a putea trece la standardizare, producție „de serie”, prefabricate etc. Astfel, costurile construirii unei centrale nucleare pot fi reduse semnificativ fără rabat de la calitate.

Pensionarii, loviți în plin de criză

Sistemul public de pensii este într-o situație gravă, arată experții de la IES Europa.

Un număr mare dintre cetățenii români ce au dificultăți în asigurarea unui trai decent sunt pensionari. Această situație este o consecință directă a structurii sistemului de pensii de stat, care le oferă sume relativ mici în comparație cu valoarea contribuțiilor pe care aceștia le-au plătit pe perioada vieții lor active. Dacă acestea ar fi investite într-un sistem de pensii cu capitalizare, pensiile rezultate ar fi mult mai mari.

”Situația actuală este de o gravitate intuită, dar subestimată de public și ignorată de acțiunile politicienilor”, susțin experții.

Potrivit unui sondaj derulat în septembrie 2022 de ISRA Center pentru APAPR (Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România), doar 37% dintre români au încredere că statul nu va avea nici o problemă cu plata pensiilor, iar 55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă.

Poate că acest sentiment explică în parte de ce contribuabilii români fac tot posibilul pentru a evita să contribuie la sistemul public de pensii. (Aici se încadrează nu numai munca la negru, ci și asumarea riscurilor și poverii administrative aferente statutului de PFA).

Ce este de făcut?

• Relaxarea rezonabilă a restricțiilor de portofoliu la Pilonul 2.

• Creșterea plafonului de deductibilitate fiscală pentru contribuțiile la Pilonul 3

• Revizuirea restricțiilor și obligațiilor de informare ale fondurilor private de pensii (Pilon 2)

În concluzie, studiul relevă faptul că multe taxe sunt introduse cu motivația utilității publice, a sănătății publice, a interesului cetățeanului sau a îndeplinirii altor obiective importante de natură socială, dar deseori principalul obiectiv, și uneori singurul, este acela al colectării de venituri la bugetul de stat.

Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște

România continuă să fie pe primul loc în UE când vine vorba despre inflație. Un bun exemplu în acest sens reprezintă tarifele din stațiuni, stabilite de hotelieri. Față de anul trecut,...

Cum funcționează tehnologia QD-OLED de pe noile televizoare smart și cu ce beneficii vine

Anunțată recent, tehnologia ecranelor QDEL promite să revoluționeze industria televizoarelor, începând cu segmentul premium și extinzându-se treptat către gama de buget. În timp ce...