Reforma pensiilor din sistemul public este un alt jalon inclus de România în Planul Național de Redresare și Reziliență. Face parte din cererea 4 de plată, cu scadență la finalul anului.
Guvernul trebuie să vină cu un nou proiect, la fel cum s-a întâmplat și în cazul pensiilor speciale, care ar trebui să fie agreat de Comisia Europeană și să conțină prevederile din PNRR și recomandările instituției europene.
Guvernanții trebuie să stabilească și o nouă formulă de calcul și să recalculeze toate pensiile pentru a elimina inechitățile. Însă acest lucru se va face după ce toate dosarele de pensii vor fi trecute în format digital.
Noua lege a pensiilor trebuie să elimine inechitățile din sistemul de pensii, pentru că sunt pensionari care din cauză că s-au retras din câmpul muncii în perioade diferite iau pensii diferite.
Potrivit PNRR, autoritățile trebuie să încurajeze prin lege majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani.
În plus, va crește vârsta de pensionare la femei. Până în 2035 toată lumea va ieși la pensie la 65 de ani. Cei care vor dori să rămână în câmpul muncii ar putea beneficia de stimulente pentru amânarea pensionării.
Și pentru reforma pensiilor din sistemul contributiv România va primi consultanță de la Banca Mondială.
Potrivit PNR, se va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile in curs de plată. „Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, in conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică in perioada 2022-2070). In plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB si mecanisme de combatere a indexării ad-hoc”, se arată în document.
În plus, se vor reduce „în mod semnificativ posibilităţile de pensionare anticipată.
Noua lege va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale si majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, in conformitate cu creșterea speranţei de viață, și va egaliza vârstă legală de pensionare pentru bărbaţi și femei la 65 de ani până în 2035, dar va introduce stimulente pentru amânarea pensionării.
De semenea, se va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei și se va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.
Sustenabilitate
Noul cadru legislativ trebuie să elimine inechitățile din sistemul de pensii și să fie sustenabil.
„Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală sistemului de pensii, precum şi echitatea, respectarea principiului contributivităţii, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale şi înlocuirea dispoziţiilor Legii nr. 127/20 19 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuţie fixă de 25 ani).
Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare”, se mai arată în document.
Bazându-se pe asistenţa tehnică, reforma va conţine cel puţin următoarele elemente:
Deputatul USR Cristian Seidler a declarat, pentru Ziare.com, că termenul asumat prin PNRR pentru noua lege a pensiilor este 31 martie 2023.
„Termenul limită pentru adoptarea noii legi a pensiilor publice este 31 martie 2023, adică mâine. E adevărat, Comisia Europeană doar când depui cererea de plată stă să analizeze ce ai făcut acolo, și într-un final pe ei îi interesează să fi făcut. Problema este că România mâine, poimâine trebuie să depună cererea de plată pentru final de an 2022 și încă nu au terminat jaloanele de acolo.
Termenul pentru noua lege a sistemului de pensii este 31 martie. E scris T1, adică 31 martie.
Din moment ce anul trecut am votat în Parlament o lege prin care am prelungit cu încă opt luni contractele de muncă ale celor 1.000 de oameni care lucrează la digitizarea casei de pensii, adică transformarea din format de pe hârtie în format electronic, cum să poată face ei o nouă lege și o nouă simulare de calcul din moment ce ei nu au toate datele în format electronic?”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler.
În plus, parlamentarul susține că recalcularea nu are cum să înceapă atâta timp cât noua lege nu e în vigoare.
„În PNRR e menționată legea 127/2019. Doar că, deși la nivel de concepție schimbă sistemul de calcul și e corect, la nivel practic, face o împărțire la 25, e o chestiune tehnică, problema este că împărțirea trebuie făcută la 35, 35 fiind stagiul complet de cotizare, adică 35 de ani.
Elimină inechitățile. Adică să nu mai existe acel indice de corecție care a făcut ca oameni pensionați la distanță de 5 ani să zicem unul să aibă o pensie, celălalt să aibă cu 40% mai mult”, a adăugat parlamentarul.
Deputatul USR spune că nu există riscul ca unele pensii să scadă după recalculare.
„CCR a spus foarte clar că valoarea pensiei contributive este un drept câștigat. Nu poate să scadă nici măcar cu un leu.
Strict legat de PNRR, reprezentanții Comisiei Europene au spus că pentru ei e importantă reforma sistemului de pensii ca un întreg, adică și pensiile speciale, dar și pensiile contributive, și că dacă ratăm această reformă împărțită pe mai multe jaloane riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR.
Nu mi-e clar când ar putea să se întâmple și ce ar presupune din punct de vedere financiar. Când? eu cred că nu mai repede de începutul lui 2024, iar financiar nu înseamnă doar bani mai mulți ci și care va fi valoarea acelor bani mai mulți la momentul respectiv. Că degeaba mai primesc o sută de lei în plus dacă am pierdut 200 de lei ca putere de cumpărare”, a adăugat Cristian Seidler.
In Romania shatreasca se fura ca in codru , si poporul este subjugat regimului de... Vezi tot