Disperarea liberalilor nu este si disperarea lui Crin Antonescu, a nu se confunda, desi sunt strans legate intre ele si se conditioneaza reciproc.
Prima si cea mai mare suparare a liberalilor este ca social democratii, sub mana larga a premierului Victor Ponta, le-au tras din raftul ideologic toate masurile de dreapta cu care ar fi putut sa se identifice si sa faca diferenta in ochii electoratului.
Este ceea ce i-a criticat Calin Popescu Tariceanu lui Crin Antonescu, invocand lipsa temelor majore de dreapta din guvernarea liberala si politicile sociale si economice lasate in bataia sortii si a vointei social democratilor.
Asta e cel mai serios punct de pe agenda liberalilor, confirmat altfel si de surprinzatoarea propunere a lui Chitoiu de a anunta scaderea contributiilor la pensii cu trei puncte procentuale. Masura care se presupune a intra in vigoare de la 1 ianuarie 2014, daca se va adopta vreodata, in conditiile in care liderii PSD nu s-au aratat foarte incantati de idee.
Poate anuntul lui Daniel Chitoiu este doar o incordare de muschi pentru a-i demonstra lui Calin Popescu Tariceanu si celor care mai cred asemenea lui ca PNL nu e in bataia vantului social democrat. Prea a fost facut imediat ce pe surse au aparut informatii despre cearta liberalilor de la Mamaia.
Insa pe cat e de reala si adevarata critica fostului premier la adresa directiei si politicii pe care o face (sau nu) PNL in prezent, pe atat de falsa ramane obsesia lui Tariceanu in privinta candidaturii lui Antonescu la prezidentiale.
Daca PNL se afla unde se afla astazi e tocmai pentru ca Crin Antonescu a reusit sa isi impuna candidatura la prezidentiale si sa imparta jumi-juma posturile in Guvern cu PSD. Ca acum a ajuns in pozitia de a sta la mana lui Victor Ponta si a calculelor pe care le face tanarul premier in legatura cu viitorul sau, asta e adevaratul izvor al angoasei care da frisoane tuturor liberalilor, nu doar celor care nu il simpatizeaza pe Crin Antonescu.
E un lucru pe care probabil majoritatea liberalilor il simt destul de bine. E momentul lor de aur, punctul cel mai inalt al carierei partidului din istoria sa postdecembrista: a deveni un partid mare, pe masura si comparabil cu social democratii si ce au fost odata PDL, sau a esua din nou, lamentabil de aceasta data, in vecinatatea obscura a unui PDL sau PP-DD.
Pentru a reusi insa sa isi afirme identitatea si sa isi demonstreze noua talie de partid mare si puternic, PNL are de facut si treaba murdara pe care refuza sa o faca social democratii. Liberalii trebuie sa isi asume masurile de dreapta, mai cu seama pe cele cu care se impauneaza PSD. Pentru a-si recapata identitatea, de fapt, PNL trebuie sa se lupte cu o social democratie pe care si-au asumat-o din lipsa de idei, de curaj politic si pentru ca premierul Victor Ponta a batut palma bucuros cu troica lui Basescu.
Cum vor reconfigura jocul intern al liberalilor si mutarile lui Crin Antonescu scena politica si guvernarea? Greu de intuit acum. Teoretic se poate orice, inclusiv sa ajungem in punctul in care Ponta sa fie alungat din fruntea partidului de catre cei care l-au pus si acum se simt tradati.
