Crin Antonescu nu actioneaza ca un lider puternic, care isi impune viziunea, asa cum actiona, la vremea sa, principalul model al liderului liberal, Traian Basescu.
Crin Antonescu actioneaza ca un dictator panicat care simte ca se apropie momentul unui decont, in vederea caruia isi betoneaza pozitiile cat inca este sigur de invulnerabilitatea sa.
Situatia presedintelui PNL nu este una de invidiat, in ciuda demonstratiilor de forta pe care le livreaza. Pe numele sau a fost emisa cea mai mare parte a notei de plata a referendumului din vara si prabusirea sa in sondaje este spectaculoasa.
Nu este sigur ca va reusi sa castige colegiul unde va candida, motiv pentru care inca ezita. A plecat din Sectorul 1, a vrut sa se duca in Sectorul 6, acum se pare ca se va opri in Sectorul 3, dar mai sunt cateva zile de meditatie.
Este foarte probabil ca redistribuirea sa-l salveze ca in 2008, dar pentru un prezidentiabil si pentru un sef de partid, un astfel de esec, chiar mascat intr-o victorie chinuita, ar fi un dezastru.
Nici USL nu este in situatia la fel de buna ca iunie, la locale. Scorurile sale oscileaza in jurul lui 50% si, daca pica sub, sansele de a mentine guvernarea vor fi foarte mici.
Dar si sa urmeze un mare succes electoral pentru USL, asa cum a fost pentru PNL in 2008, cand a obtinut cel mai mare numar de parlamentari din istoria partidului si inca venind dupa 4 ani de guvernare, Crin Antonescu tot nu va fi scutit de momentul decontului. Pentru ca si-a facut prea multi dusmani, a marginalizat prea multe nume grele, a dus macelul prea departe si sunt deja prea multi cei care isi ascut cutitele pentru a-i lua gatul politic.
Asadar, Crin Antonescu isi apara acum atat sefia PNL, cat si pozitia de prezidentiabil, despre care in USL se vorbeste in termeni tot mai moderati. Si o face creandu-si o garda pretoriana masiva care sa impiedice orice asalt impotriva lui.
La nivelul parlamentarilor, o treime din candidatii liberali in colegii eligibile vin din afara partidului si sunt oamenii lui Crin Antonescu, in frunte cu Sorin Rosca Stanescu, Petre Roman si Victor Ciorbea si terminand cu traseistii veniti din PDL.
Ei vor fi din decembrie vocile grele ale partidului, in locul oamenilor lui Calin Popescu Tariceanu, alesi in urma cu 4 ani.
La nivelul conducerii partiudului, Crin Antonescu rade orice urma de opozitie. Ultimele urme au fost inlaturate vineri, cand au cazut conducerile unor filiale ostile, in frunte cu aceea a Sectorului 1.
Povestea privind pactizarea cu adversarul la referendum este penibila, la atata vreme si avand in vedere ca filialele sanctionate, in primul rand cea din Sectorul 1, au avut rezultate foarte bune in vara.
Dar Crin Antonescu avea nevoie de un pretext si tradarea suna greu, da fiori.
Presedintele PNL nu putea spune ca vrea sa fie sigur ca, de exemplu, dupa alegeri nu va avea cine din conducerea PNL sa propuna un congres extraordinar sau sa ii conteste deciziile, sa ii faca reprosuri.
Crin Antonescu stie ca deocamdata nu va fi contestat pentru ca niciun politician cu creier nu da foc propriei barci, printr-o incercare de rasturnare a liderului, in buza alegerilor. Dupa cum stie ca oamenii sunt lasi si fiecare spera la un colegiu cat mai bun, iar pana cand se vede cu el in caruta nu este dispus la gesturi marete. Iar cei care ar fi sau cei maziliti nu mai au unde sa se duca acum. E cu mult prea tarziu pentru a negocia cu PDL sau a incerca o candidatura pe cont propriu.
Asa ca, deocamdata, Crin Antonescu se stie intagibil si tine de aceasta intangibilitate pentru a si-o mentine si in fata foarte probabilei furtuni care va urma.