"Sper ca acesta sa fie ultimul an in care PNL sa fie in opozitie".
Declaratia oarecum surprinzatoare a lui Crin Antonescu a fost urmata de o precizare chiar mai neasteptata: nu excludem o colaborare cu PD-L, dar cu o alta conducere si manat de alte principii.
Sunt declaratii care confirma noua strategie a PNL, alcatuita, spun unele surse, cu ajutorul unei echipe de consultanti britanici. Cert este ca aceasta strategie ar putea face din PNL un factor decisiv pentru alegerile de anul viitor din PD-L.
PNL nu poate ajunge anul viitor la guvernare decat intr-o alianta, indiferent daca discutam de actuala configuratie parlamentara sau despre una rezultata din alegeri anticipate. Deci e clar ca PNL se gandeste serios la o alianta, dupa cum se stie ca partea cea mai autentic liberala a partidului este mai degraba favorabila unei apropieri de PD-L, decat de PSD.
Se pare, de altfel, ca sondajele de opinie de uz intern ale partidului arata clar ca din cauza unei prea mari prietenii cu PSD, electoratul de dreapta pierdut de PD-L nu s-a dus decat in mica masura catre PNL. E clar ca liberalii nu mai pot creste cine stie ce de mana cu un partid de stanga si inca unul foarte primitiv, dupa cum nu are vreo sansa sa devina partener major intr-o astfel de combinatie si sa-si impuna proiectele. Iar lectia motiunii de cenzura a fost una cat se poate de elocventa.
Crin Antonescu pare sa fi inteles in cele din urma aceste adevaruri asa ca a inceput o distantare cat se poate de evidenta si chiar acida pe alocuri de PSD. Distantarea aceasta presupune, pentru un partid ca PNL, o alta apropiere daca vrea sa guverneze. Iar singura varianta este PD-L, dar nu oricand si nu oricum.
In primul rand, nu acum, cat timp Emil Boc este premier si presedinte PD-L. Ca dovada, desi, cu un ton mai retinut, Crin Antonescu a declinat invitatia de a participa la sedinta de luni a coalitiei, motivand ca nu are ce cauta acolo cat timp nu face parte din coalitia de guvernare.
Dl. Antonescu nici nu avea cum sa accepte invitatia, cat timp in felul acesta ar fi anulat practic orice utilitate a intalnirii la care i-a convocat chiar domnia sa tot luni, pe toti liderii partidelor parlamentare, cu exceptia UNPR, pentru a gasi o cale de ingropare a securii razboiului politice. In plus, a se fi dus la sedinta coalitiei ar fi insemnat sa accepte UNPR si sa se rupa total de PSD, ceea ce, inca, PNL nu este dispus sa faca.
De altfel, si Emil Boc a lansat invitatia fiind sigur ca va fi refuzata din exact aceste motive, dar a avut si rolul de a justifica absenta PD-L de la intalnirea initiata de Crin Antonescu. Cele doua partide par sa fi trecut insa de la formulari extrem de contondente si lipsa oricare comunicari, la un fel de dans de societate, de la distanta, dar cu potential de apropiere.
De fapt, ceea ce se intampla acum intre cele doua partide nici macar nu conteaza prea tare. Conteaza ce se va intampla la conventia PD-L de la inceputul anului viitor. Tabara Blaga, indiferent, pe cine va arunca in cele din urma in lupta pentru sefia partidului, a facut deja din refacerea Aliantei DA o miza electorala majora.
Una foarte atractiva, caci fara refacerea dreptei, PD-L nu mai pupa guvernare, iar drumul PSD catre o guvernare dominatoare este deschis. N-ar trebui uitata imbratisarea frateasca de dupa motiune dintre Crin Antonescu si Vasile Blaga, care-si instaleaza tot mai multi fideli la conducerile filialelor democrat liberale aflate in plin proces de alegeri interne.
Tabara Udrea-Falca are acum o pusculita larga, dar nu ia in calcul o reapropiere de liberali, pe care si PNL ar exclude-o probabil. Asa ca PD-L va avea de ales intre banii de acum si sansa la inca o guvernare.
Sigur, pana in 2014, factorul iritant pentru liberali numit Traian Basescu ramane, dar Vasile Blaga pare cel mai independent de presedinte, iar Crin Antonescu o fi intels, cu ajutor sau nu, ca pentru inca trei ani de convietuire, cat de chinuita cu un Traian Basescu aflat oricum in cadere de putere si popularitate, nu merita sa predea puterea la cheie catre PSD. In plus, la scorurile de acum, PNL ar redeveni partenerul dominant al alinati cu democrat liberalii, adica cea mai avantajoasa pozitie.