Editorial: Probabil ca domnul Antonescu nu mai candideaza

In fotografia de grup a liderilor ramasi gloriosi in istorie sunt cei cu sabia mereu scoasa, cuceritorii, si cei cu mintea reformatoare, luminatii si vizionarii. Cei care si-au adus popoarele sub penita cronicarilor, cei care au oferit altor neamuri modele. Barosanii.

Daca am regasi Romania printre aceste mizilicuri, am putea fi incredintati ca un personaj tafnos precum Crin Antonescu are sansa sa stea, peste un secol, daca ne mai rabda pana atunci bunul Dumnezeu, pe peretii claselor de scolari.

Din nefericire pentru presedintele PNL, Romania sa, a noastra, pe care o iubim pana la durere, ca o recunoastem sau nu, e doar o nota de subsol. Din aceasta galma de frustrari pe care ne chinuim fara prea mari sanse sa le prezentam ca pe un rod al faptului ca toate popoarele ne-au tavalit ca la concurs (numai cine n-a vrut nu ne-a trecut prin sabie) ne straduim sa construim o poveste, o sansa, un destin.

Dar nu suntem de capul nostru. Si nu ne foloseste la nimic daca intoarcem spatele celor care ne jumulesc sistematic, de cele mai multe ori cu complicitatea unor grupuri interne. E trist, dar este adevarul.

Asadar, suparararile domnului Crin Antonescu or fi ele sublime, or fi pline de substanta, dar n-au noima. Nu folosesc poporului sau. Daca partenerii din PSD au intelepciunea (fie, sunt oportunisti!) sa stea la aceeasi masa, in aceeasi sala, la aceeasi friptura cu Traian Basescu, presedintele PNL respinge orice atingere, orice apropiere, ocoleste ocaziile in care ar putea avea un dialog (institutional!!) cu seful statului.

Ceea ce nu a facut in celebra noapte in care Victor Ponta si presedintele Romaniei se angajau sa nu-si adreseze capete in gura, care probabil ca ar fi ramas o taina mare daca nu afla presa. Si ma gandesc ca n-o fi stat in anticamera, cu secretarele.

Prin aceasta batosenie, mai ales intr-un moment delicat in care se afla Romania in tentativa sa de a arata Comisiei Europene ca nu are drept obiectiv doar adapostirea unor maimute cu imunitate, domnul Antonescu ii determina pe liderii UE sa se intrebe ce-o fi in mintea sa.

Ce vad ei? Ca ranile din vara nu s-au inchis (cel mai indreptatit sa se victimizeze ar fi Traian Basescu, dar iata ca a inteles ca frustrarile personale nu folosesc Romaniei, si nu i-o fi fost usor), ca pacea de la Bucuresti este constituita pe un echilibru fragil.

Vad un tip care este ditamai seful Senatului, care dupa toate sondajele este viitorul presedinte al Romaniei, dar nu poate sa-si depaseasca supararile, refuza dialogul. Ce-o fi insemnand asta? O persoana instabila, o persoana imprevizibila. Cu un temperament navalnic, probabil cu un caracter puternic, haideti sa spunem asa.

Numai ca Romania nu este Franta. E doar o moneda de schimb. Ceea ce domnul Antonescu, absolvent de istorie, ar fi trebuit sa stie.

Ciolacu laudă candidatura lui Firea la primărie: "Este cea mai bună alegere pentru bucureștenii care își doresc mai puțin spectacol"

După decizia luată în coaliția PSD-PNL de a retrage sprijinul pentru candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei, Marcel Ciolacu o prezintă pe Gabriela Firea ca cea mai bună...

Iohannis, întrebat de ce a mers în Coreea de Sud cu un avion de lux: „Am venit cu o aeronavă mică. Nu ştiu cum definiţi un avion de lux”

Klaus Iohannis a răspuns marţi, 23 aprilie, de ce s-a deplasat în Coreea de Sud cu un avion de lux în timp ce miniştrii au mers cu un avion de linie, precizând că a venit într-o deplasare...