Diaconescu, despre modelul Romania si vulnerabilitatea pe Schengen - Interviu (I)

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre recentele divergente avute cu Serbia, negocierile pentru zona disputata cu Bulgaria si aderarea Romaniei la spatiul Schengen.

Diaconescu crede ca Romania are nevoie de adoptarea strategiei anticoruptie propuse de Guvern, pentru ca Romania sa nu fie vulnerabila in privinta aderarii la spatiul Schengen, chiar daca indeplineste regulile pentru aderare.

"Absenta unui astfel de angajament politic, pe considerente pe care nu le pot comenta, din partea partidelor, ar putea genera o vulnerabilitate in plus si o relativizare a vointei politice de la Bucuresti pe o zona atat de sensibila precum e lupta anticoruptie", ne-a declarat Diaconescu.

Seful diplomatiei romane a vorbit si despre Mecanismul de Cooperare si Verificare pentru Romania, despre care spune ca ar fi corect ca, din vara, sa-si inceteze activitatea, urmand ca, de la sfarsitul anului, sa avem un mecanism anticoruptie la nivel european.

Referitor la litigiul cu Bulgaria, Diaconescu a afirmat ca el va fi, in opinia sa, transat foarte rapid. In privinta relatiilor cu Serbia si a modului cum stiu sa gestioneze statele din jur problema etnicilor romani de pe teritoriul lor, Diaconescu s-a aratat de parere ca Romania e un model, un proiect de succes in ceea ce priveste tratamentul minoritatilor. El s-a aratat convins ca Serbia isi va respecta propriile angajamente, acum ca e stat candidat la aderarea la Uniunea Europeana.

Citeste mai jos prima parte a interviului acordat Ziare.com de ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu:

Am aflat recent ca avem un diferend cu Bulgaria, mai avem si altele, cu alti vecini, despre care nu se stie?

In primul rand, nu e vorba de un diferend, e vorba de o negociere. Cei care au purtat aceste negocieri au informat public. Din pacate, pentru considerente pe care chiar nu le inteleg, aceste teme nu ajung la cunostinta publicului. Da, e vorba de o negociere care se poarta cu Bulgaria pe aspecte privind delimitare. E nevoie de un acord si cred ca acesta se va obtine cat se poate de curand.

Cu alti vecini mai avem?

Nu.

S-a scris in presa ca diferendul nostru cu Bulgaria ar tine de o zona in care se gasesc hidrocarburi, e adevarat ca sunt hidrocarburi acolo?

La nivelul Ministerului de Externe avem doar negocierea pe palierul de drept international, nu pot sa va dau un raspuns pe teme economice.

In ultimul timp, Romania s-a exprimat ferm la adresa Serbiei, Bulgariei, Olandei. Vedem o schimbare de atitudine, o politica externa mai apasata?

Este vorba de o politica externa activa, asa cum toate statele desfasoara. Poate, in acest moment, opinia publica e ceva mai informata in legatura cu temele de politica externa care reprezinta zone de interes national. Din aceasta perspectiva, situatia romanilor din afara granitelor, aspectele care tin de functionarea comunitatilor romanesti, imaginea acestora, probleme de interes regional, sunt zone care trebuie, din punctul de vedere al politicii externe, trebuie sa beneficieze de sprijinul societatii, dincolo de mandatele institutionale pe care cei care fac politica externa sunt obligati sa le obtina.

Si opinia publica trebuie sa cunoasca mult mai in detaliu modul in care cei care o reprezinta statul roman isi exercita atributiunile. Cred ca ne aflam in faza unei informari ceva mai largi a opiniei publice. Astfel de atitutidini in politica externa sunt obisnuite, apar la un moment dat diferente de perceptie, si intre alte state, dar acest lucru nu deranjaza cadrul general de parteneriat pe care il avem cu spatiul european si euroatlantic.

Sunt puncte pe care pot sa apara diferente de opinie, dar ele sunt rezolvate in spiritul unei bune vecinatati si a unei bune analize factuale a analizei ca atare. Intre state, deosebit de relatiile intre indivizi sau partide, scopul e sa se ajunga la o formula agreata.

Putem spune ca, la momentul in care Serbia va intra in Uniunea Europeana, problemele semnalate, referitoare la etnicii romani din Valea Timocului se vor rezolva? Adica Serbia nu intra in UE fara sa le rezolve?

In primul rand, trebuie spus ca Romania a sprijinit Serbia in parcursul sau european inca de la primul enunt politic facut de Belgrad in acest sens. Credem ca rolul Serbiei in Balcanii de vest, ca de altfel in intreg sistemul european, e unul foarte important. Serbia parcurge, prin obtinerea statutului de candidat, un drum pe care toate celelalte state, inclusiv Romania, l-a urmat. E vorba de indeplinirea unor criterii economice, politice si institutionale foarte clare, aplicate pentru toate statele candidate. Exista si o anumita responsabilitate a institutiilor de la Belgrad in ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Din aceasta perspectiva, nu exista alta pretentie speciala a Romaniei decat aplicarea cadrului juridic existent in Serbia, acest cadru juridic fiind adecvat cadrului juridic la care aceasta tara a aderat.

Nu vom crea noi un caz special, sunt convins ca autoritatile de la Belgrad isi vor indeplini exemplar obligatiile.

Mai exista cazuri asemanatoare in statele invecinate, cu etnicii romani care nu au drepturi la nivel european?

Aici sunt 2 aspecte - e de remarcat, in primul rand, cazul Romaniei, care, sub aspectul protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale minoritatilor, in ceea ce priveste reprezentativitatea si accesul la acele instrumente necesare pentru confirmarea identitatii etnice reprezinta un model de succes, o spun toate organizatiile internationale care au monitorizat de-a lungul anilor dezvoltarile din tara noastra.

Plecand de la propria noastra experienta, noi consideram ca, mai ales pentru statele care doresc sa devina membre ale Uniunii Europene, respectarea maximala a standardelor si valorilor in aceasta zona reprezinta un semnal pozitiv de reforma, de adaptare institutionala. Nu discutam in termenii unor pretenii sau revendicari, discutam in termenii unor armonizari ale standardelor la nivel european.

Sa nu uitam de unde am plecat, in anii '90-'91, pe aceste paliere, sa nu uitam ca, dincolo de evolutiile cadrului juridic, sau institutionale, a fost si inca este nevoie de progrese in ce priveste cultura, spiritul cetatenilor privind grupurile minoritare de un fel sau altul.

Aceste evolutii sunt in sens european, e in interesul tuturor statelor ca, atunci cand doresc sa devina membre ale Uniunii Europene, sa inteleaga cu prioritate si cat se poate de substantial, faptul ca protectia drepturilor si libertatilor etnicilor care locuiesc si sunt buni cetateni in statele respective reprezinta un argument hotarator in ce priveste candidatura lor la Uniunea Europeana. Nu facem decat sa reafirmam principiile fundamentale ale functionarii Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana e un avantaj in apararea drepturilor etnicilor romani de peste granite?

Nu de natura politica. Este un exemplu in ceea ce priveste un proiect de succes, care a plecat dintr-o zona minimala de perceptie publica si a ajuns intr-o zona de armonizare cu standardele statelor membre ale Uniunii Europene. Acest proces nu e urmarit numai de Romania, ci de toate celelalte partenere din Uniunea Europeana.

In perioada asta au inceput negocierile pentru modificarea regulilor de guvernanta pentru Spatiul Schengen, una dintre propuneri fiind posibilitatea ca statele sa poata fi suspendate temporar de acolo - poate ajuta asta, paradoxal, Romania, in conditiile in care cei care se opun sa poata considera ca ne pot suspenda temporar daca sunt probleme?

Nu. Sunt 2 procese separate. Aderarea Romaniei la Schengen ar fi trebuit sa se produca atunci cand s-au indeplinit criteriile de aderare. Acest proces e intarziat, dialogul privind integrarea a intrat intr-o zona diferita de criteriile care au stat la baza evaluarii Romaniei in perioada pre-aderare. E o problema care trebuie rezolvata in acest an, avem semnale incurajatoare din acest punct de vedere.

Tutilescu: Schengen isi schimba regulile. Statele vor putea fi data temporar afara

In legatura cu regandirea unor prevederi ale acordului Schengen, in mod normal m-as putea pronunta in momentul in care am deveni membri. Am vazut o serie de luari de pozitie, unele legate de campanii electorale, altele care tin mai mult de o oarecare preocupare in ce priveste riscul imigrationist si capacitatea sau incapacitatea unor state de a raspunde.

Din punctul de vedere al Romaniei, cu eforturi foarte serioase, profesionale si financiare, am luat masurile necesare pentru securizarea frontierei, a doua frontiera de Est a UE ca lungime, dupa a Finlandei.

In al doilea rand, participam cu expertii nostri la proiectele UE si in ce priveste protectia altor frontiere, la proiectele Frontex, de exemplu. Pe acest palier, experienta noastra si modul in care raspundem la riscurile asimetrice cu care e confruntata Uniunea Europeana, inca o data, exemplar si are o recunoastere clara.

In legatura cu regandirea modului in care statele membre ale Acordului Schengen pot raspunde noii categorii de riscuri, in momentul in care vom face parte, ne vom putea spune punctul de vedere. Cred insa ca mult mai important decat sanctionarea unor state e gandirea unor proiecte strategice, mai ales pentru statele aflate la frontiere mai complicate, cum e Romania sau cum sunt Italia sau Spania.

E clar ca, dincolo de vointa politica de a implementa proiectele Schengen, exista zone in care statele europene trebuie sa concentreze fonduri, sa aiba o atitudine proactiva in ceea ce priveste intarirea cu profesionisti, cu ofiteri cu experienta. As merge mai degraba pe o idee de cooperare decat de a scoate din sistem state, cu atat mai mult cu cat dificultatile sunt diferite, in functie de zonele geografice.

Spuneati dumneavoasta recent: "Nu va jucati cu aderarea la Schengen". Cine se joaca?

Diaconescu: Nu va jucati cu aderarea la Schengen

Am fost intrebat si am dat un raspuns despre expresia vointei intregii clase politice de la Bucuresti. Determinarea ca, pe termen lung, Romania sa continue procesele de reforma, sa modernizeze functionarea statului de drept reprezinta angajamente politice care pot ajuta foarte serios procesul decizional in Uniunea Europeana privind Acordul Schengen.

Strategia anticoruptie ar putea oferi posibilitatea Parlamentului Romaniei ca, pe o tema care a beneficiat de interpretari sensibile si de suspiciuni mai mult sau mai putin intemeiate, sa fie considerata de parteneri ca fiind asumata la nivel national si, indiferent de schimbarile democratice la nivel guvernamental, sa existe un coridor sau un domeniu de permanenta in ce priveste atitudinea Executivului sau Parlamentului.

Absenta unui astfel de angajament politic, pe considerente pe care nu le pot comenta, din partea partidelor, ar putea genera o vulnerabilitate in plus si o relativizare a vointei politice de la Bucuresti pe o zona atat de sensibila precum e lupta anticoruptie. Era un semnal si o solicitare, o dorinta de a complini o astfel de asteptare, atat timp cat toate partidele politice si-au afirmat disponibilitatea de a intelege acest fenomen si de a reactiona ca atare.

O noua forma a MCV, din vara, ne-ar ajuta pentru aderarea la Schengen?

In primul rand, Mecanismul de Control si Verificare a fost introdus pe criterii avute in vedere la data integrarii Romaniei, in urma cu 5 ani. Si datorita aplicarii acestui mecanism, sistemul judiciar si institutiile sale sunt mult mai functionale, au un standard ridicat de raspuns la problemele societatii romanesti, principiile functionarii statului de drept sunt cat se poate de europene si valide. In mod categoric, regulile schimbandu-se, ar fi corect ca mecanismul sa-si inceteze valabilitatea.

Inlocuit cu altceva?

Nici nu poate fi inlocuit, am sa va spun, tehnic, de ce. Pentru ca aspectele legate de lupta anticoruptie vor face obiectului unui instrument european care va fi decis, probabil, la sfarsitul acestui an si care se va referi la toate celelalte state membre ale UE. In ce priveste celelalte criterii din mecanism, se refera la micromanagementul sistemului judiciar si eu cred ca institutiile care sunt direct implicate in acest proces au suficienta maturitate sa-si faca propria analiza.

Citeste vineri a doua parte a interviului acordat Ziare.com de ministrul Cristian Diaconescu.

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...