Refugiatii in drum spre Vest

Cateva tari europene se pregatesc sa desfasoare fortele armate la frontiere. Ca sa faca ce? Nu este foarte clar. Zecile de mii de oameni veniti precum un tsunami al disperarii nu pot fi pur si simplu opriti si atat.

Hollande si Merkel s-au intalnit de urgenta. Un mesaj comun care arata multa dezorientare si foarte putine solutii.

Solidaritate cer liderii europeni. Evident, dar ce se poate face in timp real?

1. Refuzul acordarii dreptului de azil si reintoarcerea in tarile de origine.

Probabil varianta cea mai dorita, discret, in diverse cancelarii. Dar greselile se platesc, mai ales cele strategice.

Participand la diverse intalniri pe domenii de securitate, la nivel european sau euro-atlantic, am observat un "model" de atitudine care semnala o lectura fracturata privind Orientul Mijlociu.

Decidentii europeni vad arabi, suniti, siiti, crestini, kurzi, yazidi, petrol, Hamas, Hezbollah sau Statul Islamic, uitand ca in acele zone traiesc sute de milioane de oameni, cu viitorul distrus de razboaie care nu au nicio legatura cu viata lor.

Disperarea de a scapa din zonele de conflict ii face pe acesti oameni de necontrolat. Marea lor majoritate au pierdut totul.

Turcia a adapostit 1,5 milioane de refugiati, a construit orase de corturi sau de containere si a cheltuit 3,5 trilioane de dolari pentru intretinerea imigrantilor.

In Liban numarul refugiatilor se apropie de jumatate din intreaga populatie libaneza.

Jumatate din Irak si Siria sunt controlate de Statul Islamic, deci comunitatile siite, kurde, crestine sau yazidi sunt in pericol de moarte.

Sfasiata de razboiul civil, Siria a cazut victima ferocitatii Statului Islamic, iar 6 milioane de sirieni isi cauta scaparea cat mai departe de zonele de conflict.

Libia si Yemen sunt astazi teritorii incontrolabile, unde viata cetateanului obisnuit devine imposibila.

Unde ar putea sa se intoarca cetatenii alungati de razboi si cum ar putea fi identificate autoritatile credibile din aceste tari cu care sa se negocieze repatrierea in siguranta a emigrantilor?

In aceste state, majoritatea foste sau actuale dictaturi, se intalnesc forte militare nationale si uneori internationale, grupuri rebele, militii etnice sau religioase, traficanti si criminali de tot felul. De multe ori ucigasii de dimineata se transforma dupa amiaza in combatanti religiosi radicali.

Chiar si interventia umanitara internationala este greu de realizat, deoarece nu se poate pune in aplicare decat cu protectie militara care devine, inevitabil, tinta pentru cel putin una din partile beligerante locale.

2. Acordarea dreptului de azil si implicit rezidenta in tarile europene de destinatie.

Conform dreptului international, refugiatii sunt persoanele care parasesc o tara din cauza temerii, bine fundamentate, ca vor deveni subiect al persecutiei.

Problema este complexa. Astazi autoritatile de frontiera din Europa au in fata zeci de mii de oameni (femei, barbati, copii, batrani), care pot fi inclusi sau nu in limitele juridice privind azilul, dar care au un evident numitor comun si anume imposibilitatea de se intoarce in comunitatile lor.

Astazi Europa penduleaza intre deciziile de protectie internationala, esentiale pentru statele civilizate si nevoia de securitate interna.

Presiunea este enorma. Peste 3.000 de refugiati pe zi. Numai din Libia se pregatesc sa se indrepte spre Europa cam un milion de oameni.

Autoritatile de frontiera sunt excedate, se iau masuri ad-hoc, fara nici o regula. Unii ridica garduri, scot armata, altii inchid frontierele sau resping orice decizie privind acceptarea cotelor obligatorii de preluare precum Marea Britanie, Irlanda sau Danemarca.

O lipsa critica de solutii politice intr-o Europa care s-a complacut intr-o atitudine de expectativa inadmisibila.

Partidele extremiste au trecut la actiune asa cum se pricep mai bine. Ataca grupurile de refugiati si dau foc la adaposturi.

Ca si in problema ucraineana, Europa politica se arata neputincioasa in fata crizelor de o astfel de magnitudine.

Astazi, Romania nu trebuie sa ramana pasiva pentru ca maine s-ar putea sa fie prea tarziu. Bucurestiul trebuie sa promoveze solidaritatea europeana, cu orice pret. Sa-si foloseasca toate capacitatile de influenta politica in Orientul Mijlociu pentru a gasi sustinere locala in scopul combaterii retelelor de trafic, dar si pentru acceptarea sprijinului international in tarile de origine.

Romania are capacitatile necesare pentru a sprijini statele cele mai expuse, precum Italia, Grecia, Ungaria sau tarile din Balcani, inclusiv prin misiuni de patrulare extinsa in Marea Mediterana sau adoptarea unor tehnologii comune privind schimbul de informatii.

Azi, Romania poate fi utila Europei. Nu este nevoie de armate, garduri de sarma ghimpata sau politicieni nevrotici care stiu sa strige dupa ajutorul NATO impotriva unor oameni disperati, dar care, in fata amenintarii directe cu razboiul, dinspre Est, sunt muti ca niste lebede inconstiente.

Sigur ca exista posibilitatea ca printre refugiati sa se infiltreze si elemente jihadiste, dar si tehnicile de identificare a acestora sunt suficient de elaborate.

Si inca ceva. In anii '90, pe perioada razboiului din Iugoslavia, unele tari din Europa s-au confruntat cu un val asemanator de refugiati din Balcani. Atunci s-au gasit solutii.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...