Cristian Diaconescu: Exista interese si demersuri pentru a aduce Romania pe axa Budapesta-Moscova Interviu

Romania trece printr-o perioada de maxima vulnerabilitate, care este speculata de cei care au interese contrare statului roman, subliniaza Cristian Diaconescu, facand trimitere la amenintarile UDMR cu iesirea de la guvernare, in contextul in care vicepremierul Kelemen Hunor ar sustine in Guvernul Romaniei interesele Ungariei.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, presedintele Fundatiei Miscarea Populara admite ca exista o axa Budapesta-Moscova, dar "si interese si demersuri pentru a aduce Romania in aceasta orbita".

Declaratiile sunt facute in contextul in care, miercuri, premierul Victor Ponta si vicepremierul Kelemen Hunor, liderul UDMR, se intalnesc la Palatul Victoria pentru discutii ce pornesc de la pozitiile opuse ale UDMR si Guvernului Romaniei cu privire la Initiativa Minority SafePack.

Fostul ministru de Externe isi exprima ingrijorarea ca in acest an electoral certurile intre PSD si UDMR "isi vor gasi rezolvari pe care omul de bun simt le considera tradari, iar politicianul de la putere le considera compromis politic".

Zi decisiva pentru coalitia de guvernare. Ponta, discutii cu Kelemen Hunor si Corlatean

Cum apreciati atitudinea ministrului Titus Corlatean in problema initiativei Minority SafePack, respinsa anul trecut de UE si atacata apoi, la Tribunalul Curtii Europene de Justitie, de autorii ei, printre care se numara si vicepremierul roman Kelemen Hunor? Credeti ca trebuia consultat UDMR, asa cum sustin liderii sai, inainte ca ministrul de Externe sa intervina ca parte in proces?

Comisia Europeana a respins anul trecut un al treilea proiect de initiativa cetateneasca sustinut de UDMR care in fapt dorea crearea unui aquis comunitar in problema minoritatilor. Pana in acest moment tema protectiei minoritatilor in statele membre UE beneficiaza numai de o prevedere generala in Tratatul de la Lisabona.

Comisia a aratat ca un astfel de proiect incalca Tratatul de la Lisabona, documentul constitutiv european mentionand ca astfel de teme tin de competenta nationala a statelor membre si nu de competenta europeana. Implicit, nu se poate impune o Directiva europeana in acest sens, ci legi nationale conform principiului subsidiaritatii.

Deci este o tema a Romaniei in relatie cu UE si cu reglementarea comunitara, fata de care nu are niciun fel de importanta ce discuta Titus Corlatean cu Kelemen Hunor.

Visul presedintelui parlamentului ungar expus in Ardeal

Care credeti ca este scopul real al initiativei Minority SafePack, in conditiile in care Romania este recunoscuta ca un model in ceea ce priveste rezolvarea problemei minoritatilor nationale? Ne putem gandi ca avem de-a face cu incercarea de legiferare la nivelul UE a unui prim pas (obligatoriu) spre autonomia teritoriala pe principii etnice, cunoscut fiind faptul ca Romania sau Slovacia nu vor accepta niciodata acest tip de autonomie? Declaratiile recente ale presedintelui Parlamentului Ungariei fac parte din acest context?

Asa cum am mentionat, prin aceasta initiativa, se intentioneaza crearea unei aquis comunitar, adica drepturi si obligatii asumate de un stat membru al UE, sub forma unei norme juridice care reglementeaza activitatea Comunitatilor Europene si a Institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, neexistand reglementari specifice in dreptul comunitar.

Avand in vedere categoriile de cetateni europeni care s-au alaturat initiativei cetatenesti este evident ca se au in vedere scopuri autonomiste mai largi, deoarece autonomia din punct de vedere cultural pentru minoritatile nationale este respectata atat in Romania, cat si in celelalte state membre UE.

Autoritatile de la Budapesta nu au facut niciun secret din intentia de a promova cu toate mijloacele politice posibile concepte autonomiste pe criterii etnice.

Kelemen Hunor: Pozitia statului roman e depasita. Suntem umiliti!

De ce credeti ca presedintele UDMR, care cunostea atitudinea Romaniei in problema autonomiei pe criterii etnice, ameninta acum cu iesirea de la guvernare (in cazul in care Romania nu-si retrage interventia de la Tribunalul UE)? Urmareste un scop anume sau este doar o chestiune de imagine?

Evident ca UDMR isi sustine in continuare demersul si este nesemnificativ daca alianta aflata la guvernare plateste sau nu un pret politic al acestor neintelegeri.

Ceea ce este obligatoriu este ca Romania, in deplin acord cu Comisia Europeana, sa continue demersurile si in fata Curtii de Justitie de la Luxemburg, fiind vorba de protejarea si respectarea aplicarii dreptului european in Romania.

Cum poate fi catalogata, din punct de vedere politic, dar si legal, pozitia vicepremierului roman, care este sustinuta oficial de Ungaria? Este posibil (exista vreun precedent istoric?) ca vicepremierul sau membrul unui guvern sa sustina interese opuse acelui guvern?

Initiatorii au atacat decizia Comisiei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Guvernele nationale au dreptul sa se constituie parte in proces fie in favoarea Comisiei, fie in favoarea autorilor initiativei cetatenesti. Modul in care isi reglementeaza in interiorul coalitiei de guvernare o astfel de situatie priveste partidele politice componente si pe liderii lor.

In disperarea de a mentine coalitia de guvernare sunt convins ca fie USD, fie UDMR nu au niciun fel de scrupule in a-si trada interesele celor care ii sustin.

Credeti ca exista o axa Budapesta-Moscova, asa cum afirma unii analisti de politica externa, si ca Ungaria, prin ascensiunea Jobbik la putere, dar si prin sustinerea pe care o primeste acest partid de orientare fascista din partea lui Victor Orban si a FIDESZ, reprezinta un pericol pentru regiune si chiar pentru UE?

In plina criza ucraineana, Guvernul de la Budapesta incheia acorduri in domeniul energiei, valorand peste 10 miliarde de euro, cu companii rusesti si inflama problema minoritatilor din Ucraina prin revendicari directe.

Evident ca o astfel de axa exista, dar si interese si demersuri pentru a aduce Romania in aceasta orbita.

Ca partid extremist, xenofob si antisemit, Jobbik reprezinta un pericol real la adresa valorilor fundamentale nationale si europene. Cand erau in opozitie, guvernantii de la Bucuresti vedeau acest pericol. Azi, puterea mult prea dulce orbeste.

Legaturile tot mai stranse dintre Jobbik (precum si celelalte formatiuni extremiste din Franta, Spania, Italia etc.) si Rusia, coroborate cu interesele geostrategice ale Moscovei, ne pot face sa tragem concluzia ca Rusia finanteaza/sustine logistic nu numai extremismul in Europa, dar si crearea unor enclave etnice in interiorul Uniunii Europene, dupa modelul brevetat deja in Ucraina, dar si in alte state din fosta Uniune Sovietica, toate acestea facand parte dintr-un plan de razboi dus de Rusia cu Uniunea Europeana si NATO?

Extremismul la nivel european are drept scop afirmat direct umilirea romanilor si a Romaniei. Faptul ca aceste partide nu ezita sa-si construiasca mesajele si demersurile politice impotriva intereselor Romaniei, afectand grav dreptul romanilor de a fi cetateni egali in Europa, este un fapt cunoscut si care trebuie sa fie contracarat prin orice mijloace.

Ce ar trebui sa faca guvernul Romaniei pentru a stopa acest tip de amenintari la adresa securitatii nationale, avand in vedere pozitia tot mai dura, nu numai la nivel declarativ, a politicienilor UDMR, PCM dar si a celor de la Budapesta fata de Romania?

Ar trebui sa faca ceea ce nu vor face, ar trebui sa-si apere tara si pe romani, folosind toate drepturile (care nu sunt putine) care deriva din statutul de membru al NATO si UE. Este clar ca intr-un an electoral castigarea puterii totale va reprezenta principalul obiectiv, certurile in coalitie isi vor gasi rezolvari pe care omul de bun simt le considera tradari, iar politicianul de la putere le considera compromis politic.

Este o perioada de maxima vulnerabilitate prin care trece tara noastra si care in mod evident poate fi speculata de cei care au interese contrare statului roman.

Citeste si:

Cenzura odioasă impusă de „infamul Doi și-un sfert”. Istoricii nu mai pot cerceta documentele sensibile din istoria României

Istoricii și cercetătorii români acuză serviciul de informații al Ministerului Afacerilor Interne că le-a „tăiat” accesul la studiul documentelor sensibile din trecutul recent al țării...

Judecătorul Dănileț, sistemul mafiot și cine mai trebuie să se teamă

Judecătorul Cristian Dănileț a fost dat afară pentru a doua oară din magistratură. Politicienilor nu le place de el, pentru că explică prea mult, desface firul în patru când explică...