Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Bucurestiul a pierdut 120 de milioane de lei, bani europeni, pentru ca niciunul dintre marile proiecte incepute si neterminate nu mai poate sa fie finantat in noul exercitiu financiar. In 2016 nu va putea fi inceput niciun mare proiect din aceasta cauza, afirma candidatul PNL la Primaria Capitalei, Cristian Busoi.
Intr-un inteviu acordat Ziare.com, Busoi a aratat care sunt solutiile sale pentru traficul din Bucuresti, dar si felul in care vede rezolvarea crizei incalzirii centralizate: "Daca ar exista o societate unica, pe fonduri europene, am putea incepe reabilitarea celor 7.000 de km de tevi. (...) Cred cu tarie ca nu trebuie incurajate debransarile si sistemul centralizat trebuie perfectionat".
Cristian Busoi a incercat sa ne explice si cum a reusit ca in acelasi an, 2004, sa fie concomitent medic rezident, dublu doctorand la Bucuresti si Timisoara, student la Drept, consilier general, apoi deputat, si sa detine in plus mai multe functii in PNL.
Una dintre cele mai mari, daca nu cea mai mare problema, a Bucurestiului este traficul. Ce aveti in plan pentru a-l face suportabil?
Pentru rezultate concrete intr-un timp rezonabil, e nevoie de un concert de masuri, plecand de la faptul ca Bucurestiul se afla in fata unor orase europene mari, ca Amsterdam sau Frankfurt, in privinta numarului de masini pe cap de locuitor.
Doua directii tin de Ministerul Transporturilor: centura Bucurestiului si terminarea celor trei noi magistrale de metrou, in mod special cea legata de Drumul Taberei.
Restul masurilor tin de Primaria Capitalei. Trebuie terminate cele 7 santiere mari, Piata Sudului si Rebreanu fiind cele mai importante. Tinute nefinantate, cu probleme legale de exproprieri, cu firme in insolventa, ele complica si mai mult traficul.
Si cum, concret, veti reusi dvs sa le incheiati rapid?
Exceptand o situatie mai delicata care tine de intrarea in insolventa a unei firme, in opinia mea, nimeni nu le-a privit ca prioritate, nimeni nu i-a amenintat pe constructori ca pot primi penalitati, daca nu respecta contractul, nici macar in cazul santierului Piata Sudului, care putea fi facut din bani europeni, dar va fi decontat in mare parte din banii bucurestenilor.
De altfel, niciunul dintre proiectele incepute nu poate fi fazat din bani europeni in exercitiul financiar urmator. In 2016 nu va putea fi inceput niciun mare proiect din aceasta cauza.
Cati bani europeni a pierdut Capitala?
Pe datele din decembrie, in jur de 120 de milioane de lei, daca nu putem la socoteala cele 800 de milioane de lei ale proiectului Glina, care nici macar nu a inceput.
Pe langa terminarea santierelor, ce masuri mai aveti pentru trafic?
Parcari gratuite construite de municipalitate la intrarile in Bucuresti, unde sunt si guri de metrou, in paralel cu descurajarea celor care vin cu masina in Capitala, printr-un sistem de vignete de exemplu.
Parcari impreuna cu sectoarele in zonele aglomerate, benzi unice pentru RATB, imbunatatirea infrastructurii RATB, mai ales, in privinta tramvaielor, repornirea sistemului de management al traficului, care ar trebui sa functioneze la 140 de intersectii si ar trebui extins la toate cele 370 din Capitala.
Numarul mare de masini pe care il invocati nu este si o consecinta a transportului public deficitar? Si nu ma refer doar la metrou.
Aceasta problema tine de functionarea RATB. Din 11 mii de angajati, doar o parte muncesc efectiv in trafic, lucrurile pot fi eficientizate si, da, trebuie regandite traseele.
Pe de alta parte, in Bucuresti nu mai trebuie date autorizatii pentru mari cladiri de birouri in zone care nu sunt deservite de mijloace de transport in comun diverse.
Ati vorbit despre parcari la marginea orasului pentru "nebucuresteni". Dar ce facem cu masinile bucurestenilor in zonele centrale, aglomerate ale orasului?
Nu vad alta solutie decat parteneriatul public-privat, asa cum a fost rezolvata problema in alte capitale europene: mari firme, pe un plan de afaceri pe 40-50 de ani, cu garantii ferme ca Primaria ii va descuraja pe cei care, desi vor avea la dispozitie parcare, vor prefera sa parcheze tot ilegal. Nu stiu sa se fi facut eforturi in aceasta directie.
Dvs ati inceput sa faceti, lucrati la un astfel de proiect?
Informal am vorbit la Bruxelles cu unul dintre marii operatori europeni de parcari. A fost interesat de Romania, dar mi-a spus ca nu a gasit in legislatie garantii ferme ca vorbim de un proiect pe termen lung. Oricum legea parteneriatului public-privat trebuie imbunatatita.
O alta problema pe care a constatat-o e ca, si atunci cand exista reguli, ele sunt incalcate. Nu se mai pot ridica masini, ceea ce nu e rau, dar in capitalele europene exista un sistem de amenzi si nu poti plati impozitul pana cand nu platesti amenda.
Dar veti face si un sistem mai facil de plata a amenzii?
Online, prin SMS. Am avut deja discutii pe tema asta.
Cum ganditi dvs deszapezirea Capitalei?
Este strict in sarcina primariilor de sector, Primaria Capitalei avand un rol de coordonare. Doar pentru Sectorul 5 deszapezirea e realizata de Primaria Capitalei.
Pe strazile pe care circula mijloacele RATB nu este sarcina Primariei Capitalei?
In colaborare cu primariile de sector. Dar marile probleme sunt pe stradute. Cu o exceptie, contractele cu firmele de salubritate au expirat si au fost reinnoite de primarii de sector, desi anul trecut a intrat in vigoare noua strategie privind salubritatea si puteau gasi solutii mai bune.
Nici de muntii de zapada de pe marginea bulevardelor care ocupa uneori si o banda pe sens sau mijlocul Pietii Victoria, in mai toate iernile mai aspre, nu putem scapa?
Asta tine de proceduri. La Bruxelles, cand ninge abundent, se intervine dupa ce inceteaza viscolul sau ninsoarea abundenta, intra intai utilaje cu lame si la cateva minute camioanele care incarca zapada. Se pot gasi locuri virane in Bucuresti unde sa fie dusa.
Noile proceduri trebuie sa plece dintr-o dispozitie, o hotarare la nivelul Capitalei, care apoi sa fie in oglinda preluata de sectoare.
Pentru boala cronica RADET ce solutii aveti?
O solutie ar fi ca incalzirea sa se faca intr-un sistem integrat, in care nu ai doi actori distincti cu doua costuri diferite, cu doua tipuri de echipe de interventie si, mai ales, cu multe orgolii si interese divergente.
Daca ar exista o societate unica, careia Primaria sa-i delege prin contract serviciul de incalzire, pe fonduri europene, am putea incepe reabilitarea celor 7.000 de km de tevi, intai in zonele sensibile cu pierderile cele mai mari si incidentele cele mai frecvente.
Cat ar costa aceasta reabilitare?
Nu avem deocamdata datele finale.
Cat ar dura inlocuirea?
Progresiv, in fiecare an si tot progresiv se va reduce pierderea, acum oficiala de 24%, iar reala, se pare, 40%. Pana in 2020 ar putea fi rezolvata problema cu fonduri europene.
Poate fi rentabil acest sistem centralizat de incalzire?
Da. Pretul pe care ar trebui sa-l plateasca azi bucurestenii, 340 de lei, subventionat pe jumatate de Primarie, este mic prin comparatie cu alte orase din Romania.
El poate deveni si mai mic prin scaderea de TVA, facand proiectul de investitii pe bani europeni, prin unirea RADET cu ELCEN si eficientizarea costurilor de administrare, masuri administrative, stabilirea unui prag minim de temperatura in apartamante, garantat prin contract.
Subventionarea pretului gigacaloriei se face si din banii bucurestenilor, care au centrale proprii si care nu primesc niciun ajutor pentru incalzirea lor. Nu e o inechitate?
Da. Si problema e ca nu subventionam doar persoanele fizice, ci si cele 4.000 de cladiri in care sunt institutii publice, firme etc. Daca vrem sa patram totusi sistemul centralizat, in care oricine este binevenit, un sistem de subventii trebuie pastrat, cel putin pana cand se inlocuieste toata reteaua si mai cresc veniturile populatiei, dar numai pentru persoanele fizice.
Ar trebui sa vrem sa il pastram? Cei care au centrale proprii nu ingheata si spun ca platesc mai putin. Ati analizat si posibilitatea ca in loc sa investim in 7.000 de km de tevi ale unui sistem muribund si corupt, cu pierderi inevitabile din cauza distantelor mari de transport, sa fie mai rentabil incurajarea cu aceiasi bani a instalarii centralelor de bloc sau de cartier?
Un sistem centralizat functioneaza eficient doar de la un anumit nivel de aderenta la el. Daca debransarile ar deveni un fenomen critic, sistemul nu ar mai putea functiona.
Nu am date clare ce ar insemna inlocuirea unui sistem care deserveste in jur de 1,8 milioane de oameni. In opinia mea, ar fi o solutie gresita. In conditiile in care statul, bucurestenii au investit miliarde in subventii, in mentenanta ELCEN si RADET, cine sa-si asume aruncarea acestor investitii...
Debransarile nu pot deveni critice, pentru ca legea pune piedici foarte mari pentru iesirea din sistem. Multi oameni imi spun ca sunt prizonerii vecinilor care nu le dau aprobare.
Cred cu tarie ca nu trebuie incurajate debransarile si sistemul centralizat trebuie perfectionat, astfel incat, la final, pretul nesubventionat sa fie mai mic decat cel platit cu centrale de apartament sau de bloc.
Unul din proiectele dvs importante este constructia celui mai mare spital din estul Europei. Intre timp, cele 19 spitale ale Primariei de-abia isi trag sufletul, unele cu investitii semi-abandonate. Nu e ca si cum am fi desculti, ne degera degetele, dar ne propunem direct conduri de aur?
Indiferent cat ai investi in cladiri foarte vechi, arunci multi bani fara a rezolva functionalitatea si infectiile intraspitalicesti. Bucurestiul nu a construit niciun spital public in 25 de ani. Nu e o chestiune de ambitie sa construim un spital de 2.000 de paturi.
E o necesitate. In el si-ar gasi o casa noua parte din cele 19 spitale din subordinea Primariei, dar si unele din subordinea Ministerului Ssanatatii, 90% din resursa umana si din dotari pot fi transferate din facilitati existente si putem aduce inapoi din medicii plecati.
De unde bani cand Primaria nu e in stare de investitii mai mici?
In urmatorii ani, din bugetul municipalitatii, putem rezolva partial problema traficului si putem imbunatati cateva institutii care acum risipesc bani. Avem zona proiectelor europene care trebuie sa se concentreze in eficienta energetica, in investitiile pentru sistemul de caldura si proiecte conexe traficului.
Si avem doua proiecte mari, strategice, care presupun credite cu cele mai bune dobanzi, de preferinta de la BEI sau BERD: spitalul si un program amplu de consolidare a celor 672 de cladiri cu risc seismic clasa A.
Cum va veti finanta campania?
Strict cele 30 de zile de campanie inseamna activitati clar delimitate, potrivit legii, finantate de candidati, bani care apoi sunt returnati de la buget intr-o limita. In privinta precampaniei, intentionez sa folosesc sursele proprii evidentiate in declaratiile de avere si am sa propun colegilor sa gandim un buget de precamapanie cu donatii, cu sponsorizari. Campaniile de out-door si online le voi finanta din bani proprii.
Deci panourile cu care ati impanzit deja Bucurestiul au fost platite de dvs?
Impanzit e mult spus. Au fost 40 de panouri, platite din contul meu personal, iar online-ul este sustinut de pe cardul meu personal, ceea ce poate fi verificat.
Va declarati adeptul pasilor marunti si temeinici. Citindu-va CV-ul, mi-a atras atentia in mod special anul 2004, cand ati sustinut examentul de rezidentiat si ati devenit rezident, ati inceput doua doctorate, la Timisoara si la Bucuresti, erati student la Facultatea de Drept, ati devenit consilier general in Bucuresti si apoi deputat, plus alte functii in partid. Cum ati reusit sa faceti temeinic intr-un singur an ceea ce altii nu reusesc in ani multi, poate o viata?
Am intrat in PNL in '96, in '98 am inceput Medicina la Timisoara si 2000 am devenit presedintele organizatiei de tineret. M-am transferat in anul 6 la Bucuresti, pentru ca in 2002 am fost ales presedintele cluburilor studentesti liberale. Tot atunci am inceput sa lucrez la cabinetul parlamentar al dlui Tariceanu.
In 2004 am candidat la consiliul general ca reprezentant al tineretului si studentilor liberali, iar in toamna am candidat pe listele Aliantei DA si am devenit deputat de Timis. Parcursul politic nu a fost deci neobisnuit.
Eu ma refer la amestecul de activitati politice, universitare, medicale si academice concentrate intr-un singur an.
Facultatea de Drept am inceput-o, daca nu ma insel, in 2003, dar a fost un efort mai mic decat Facultatea de Medicina. Am abordat-o mai usor decat colegii de 18-19 ani. Dintre cele doua doctorate l-am abandonat rapid pe cel de endocrinologie.
Initial erau amandoua, unul la Timisoara, unul la Bucuresti, apoi ati ramas cu doctoratul de la Timisoara si Facultatea de Drept, plus rezidentiatul de la Bucuresti. Toate temeinice?
Un doctorat in management sanitar si sanatate publica, adica lucruri pe care le cunosc. Cu sinceritate va zic ca toate aceste activitati la un loc nu se compara cu intensitatea celor 8 luni cat am fost presedinte CNAS si a celor 6 luni de azi pana in iunie cand trebuie sa-i conving pe bucuresteni.
Pai mai Mascariciule,daca esti medic rezident, dublu... Vezi tot