Florin Cîțu anunță o criză economică severă, care ar putea dura până în 2026: ”Nicio propagandă nu poate să omoare adevărul”

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a avertizat joi, 7 aprilie, că sunt riscuri foarte ridicate ca țara noastră se se confrunte cu o criză economică ”severă” anul acesta, care s-ar putea prelungi până în 2025-2026.

”Economia României va avea o creștere economică aproape de zero anul acesta. Bugetul este construit pe o creștere economică de 4.6%. Cu o probabilitate destul de mare vom intra într-o criză economică severă”, a scris fostul premier pe Facebook.

Subliniind că acum este prea târziu pentru ca prăbușirea economică să mai fie evitată, Cîțu propune 10 măsuri care vor duce la o revenire în a doua parte a anului 2023.

1. Menținerea puterii de cumpărare a tuturor românilor prin reducerea contribuțiilor cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat.

2. Accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS.

3. Implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, oricât de grele par. PNRR înseamnă bani la bugetul de stat pentru investiții.

4. Investiții de 7% din PIB de la buget - execuție la final de an.

5. Rambursarea TVA - până acum sumele rambursate sunt mai mici cu 2 miliarde în comparație cu anul trecut. Asta înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condițiile unei inflații galopante. Dacă nu se rambursează tot TVA, o mare parte din firme își vor înceta activitatea.

6. Menținerea deficitului bugetar în parametrii anunțați la începutul anului. Așa se câștigă încrederea investitorilor. Așteptările de creștere a prețurilor vor scădea și imediat vor scădea și dobânzile la care se împrumută România. Asigurarea investitorilor că România menține traiectoria de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.

7. Decontarea la timp a concediilor medicale. Restanțele statului pentru firme înseamnă creșterea riscului de faliment pentru aceste firme.

8. Încurajarea comerțului liber. Orice interdicție aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicții pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creșteri de prețuri și falimentul unor companii.

9. Atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără acești investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare și până la urmă statul o să fie forțat să declare faliment pentru industrii întregi.

10. Alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.

”Fără aceste măsuri, criza economică poate să se întindă până în 2025/2026”, a mai subliniat fostul lider al PNL.

”Nicio propagandă nu poate să omoare adevărul. Doar competiția, liberă și transparentă, este soluția pentru o economie puternică și avansată”, a conchis fostul premier.

Citește și:

Ministrul Muncii, despre creșterea vârstei de pensionare: ”Nu trebuie să punem carul înaintea boilor”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat luni, 20 martie, că nu susține sub nicio formă majorarea vârstei de pensionare peste 65 de ani. Ministrul a subliniat că autorităţile din...

Paradisul în care românii își cumpără locuințe pentru că nu pot fi executați silit

O nouă destinație imobiliară prinde tot mai mult contur pe harta investițiilor pe care le fac românii. Nu e chiar aproape, dar este un paradis și vine cu un mare avantaj. Proprietățile...