Era petrolului scump nu se va încheia prea curând. "Lumea nu a asistat niciodată la o criză energetică atât de mare" ANALIZĂ

Pe 6 iulie, referința globală pentru petrol a coborât sub 100 de dolari barilul pentru prima dată din aprilie, ridicând speranța politicienilor, proprietarilor de afaceri și șoferilor din întreaga lume că zilele prețurilor ridicate ale combustibilului se apropie de sfârșit.

De fapt, dinamica de bază a ofertei și cererii de petrol indică o perioadă prelungită de prețuri mai mari, care ar putea să dureze luni, dacă nu ani. Cererea de combustibil este în continuare în creștere, pentru că lumea reia activitățile de unde au rămas înainte de blocarea Covid-19. În plus, există o lipsă de rafinării care să transforme petrolul în combustibil. Și cei mai mari producători de petrol din lume se lovesc de limitele a ceea ce pot fora. Toate acestea pentru că războiul lui Vladimir Putin suprimă exporturile din Rusia, se arată într-o analiză Bloomberg.

„Lumea nu a asistat niciodată la o criză energetică atât de mare în ceea ce privește profunzimea și complexitatea sa”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), la un forum din 12 iulie. „S-ar putea ca încă să nu fi văzut ce-i mai rău din ea – acest lucru afectează întreaga lume”.

Impactul asupra economiei și politicii globale este profund. O creștere de 42% a prețurilor la benzină în acest an a dus deja inflația din SUA la cel mai ridicat nivel dintr-o generație și poate ajuta Partidul Republican să preia din nou Congresul la alegerile intermediare din acest an. Costurile ridicate ale combustibilului provoacă tulburări în țări din toată lumea, din Peru până în Sri Lanka. Tranziția energetică despre care au vorbit liderii mondiali de ani de zile riscă să fie marginalizată.

La un nivel fundamental, lumea se luptă acum să producă tot petrolul de care are nevoie. Este o inversare bruscă față de primăvara anului 2020, când pandemia a făcut ca cererea să ajungă la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, iar prețurile țițeiului au scăzut sub zero. Anul viitor, consumul global de petrol va depăși nivelurile pre-pandemie, crescând cu peste 2%, potrivit AIE.

Aprovizionarea va avea dificultăți să țină pasul. În iunie, JPMorgan Chase & Co. a prezentat un scenariu apocaliptic în care Putin reține milioane de barili de petrol rusesc de pe piață și prețurile cresc la 380 de dolari pe baril. Deși națiunea a găsit cumpărători dispuși în China și India, producția generală a Rusiei a scăzut cu peste un milion de barili pe zi, împovărată de sancțiuni și de o largă reticență de a face afaceri cu Moscova.

Perspectivele de a găsi o creștere a producției în afara Rusiei sunt slabe. OPEC, care produce aproximativ 40% din țițeiul mondial, întâmpină dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de producție. Infrastructura îmbătrânită, ani de investiții scăzute din punct de vedere istoric și traume politice s-au combinat pentru a împiedica producția. În mai, OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a produs cu 2,7 milioane de barili pe zi mai puțin decât obiectivul său colectiv.

Speranțele pentru o mai mare aprovizionare cu petrol se bazează pe cei doi membri cu capacitate de producție excedentară: Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Președintele Joe Biden a făcut presiuni pe ambele țări să pompeze mai mult. Ca o dovadă a disperării pentru reducerea prețului petrolului, Biden va merge în Arabia Saudită și se va întâlni cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, cu care refuzase anterior să vorbească, chiar și prin telefon, parțial din cauza rolului său în uciderea editorialistului Jamal Khashoggi.

Dar nu este clar cât de mult trebuie să ofere Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Aramco, gigantul petrolier de stat al Arabiei Saudite, susține că poate pompa 12 milioane de barili pe zi. A atins această rată o singură dată.

În ceea ce privește Emiratele Arabe Unite, președintele francez Emmanuel Macron a fost surprins în fața camerei la o întâlnire a G7, spunând că președintele națiunii i-a spus că țara era deja la producție maximă.

Nu există semne că industria de șist din America este pregătită – sau dispusă – să salveze lumea. Adevărat, producția este în creștere în uriașul bazin Permian din Texas și New Mexico. Dar restul industriei petroliere din SUA stagnează. Producția totală din SUA este încă cu aproximativ 1 milion de barili pe zi mai redusă decât vârful de dinainte de pandemie.

Și nu este vorba doar despre faptul că producătorii de petrol nu pot produce mai mult petrol. Unii nu vor. Cele mai mari cinci companii petroliere din lume plănuiesc să investească 81,7 miliarde de dolari în acest an, jumătate din ceea ce au cheltuit în 2013. Foratorii de șist din SUA au încercat să-și țină sub control cheltuielile după ani de zile în care au consumat bani fără rezultate remarcabile. Companiile petroliere europene deturnează capitalul de la petrol și către energie cu emisii reduse de carbon.

Există și blocajul de rafinare. Pandemia a forțat mai multe rafinării îmbătrânite și ineficiente să închidă definitiv, lăsând lumea atât de lipsită de capacitate încât prețul țițeiului, care odinioară dictase aproape de unul singur prețurile la pompă, nu mai este o măsură exactă a ceea ce plătesc consumatorii. Prețul petrolului în SUA a scăzut cu 13% în ultima lună. Între timp, prețurile la benzină au scăzut cu doar 6,5%.

Împotriva tuturor problemelor din partea ofertei se află creșterea cererii. După doi ani de restricții Covid, oamenii iau drumul aerului cu sutele de milioane. La jumătatea verii, cererea este deja aproape de nivelurile pre-pandemie. Și China nici măcar nu a ieșit pe deplin din blocaje încă.

Sigur, bancherii centrali cresc ratele dobânzilor, iar perspectiva unei recesiuni globale îi îngrijorează pe investitor că cererea s-ar putea prăbuși dramatic. Dar recesiunile economice au cauzat rareori scăderea majoră a cererii de combustibil. În afara contracției induse de pandemie, singurul exemplu modern de declin major este criza financiară globală. Mai tipic, consumul pur și simplu crește mai lent.

Unii vor spune că un preț ridicat al petrolului este ceea ce are nevoie lumea pentru a se îndepărta de combustibilii fosili. Dar realitatea este că face tranziția spre energia curată și mai dificilă.

În vremuri ca acestea, chiar și guvernele cele mai conștiente de climă tind să cedeze, acordând scutiri de taxe și cheltuind miliarde de dolari pentru a menține combustibilii convenționali la prețuri accesibile. Peste 20 de țări au creat subvenții pentru a oferi ajutor la pompă, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Și pentru că petrolul scump crește inflația și provoacă creșteri ale ratei dobânzii, companiile de energie regenerabilă se confruntă cu un cost mai mare al capitalului.

Cele 20 de milioane de mașini electrice din lume nu sunt suficiente pentru a reduce cererea de petrol. BloombergNEF, care emite anual o prognoză pe termen lung a vehiculelor electrice, se așteaptă ca cererea de țiței din transportul rutier să ajungă la vârf în 2027.

Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă

Lumea este astăzi un loc mai periculos decât în orice etapă de după Războiul Rece, totuși piețele sunt o imagine a unei nepreocupări nesuficiente, care se limitează la automulțumire, cu...

Ce actualizări aduce Apple pentru noua tabletă iPad Air

Apple se pregătește să lanseze o nouă generație de iPad Air, care, pentru prima dată, va include două dimensiuni diferite, urmând exemplul liniei iPad Pro. Potrivit ultimelor rapoarte,...