Europa se află într-un moment critic al evoluției sale economice și sociale. Antreprenorul Mihai Răzvan Moraru, face o soluție a situației actuale și a soluțiilor pe care ar trebui să le căutăm. „Fereastra de timp pentru a schimba direcția se cam închide”, arată acesta.
Într-o postare recentă pe rețelele de socializare, Moraru analizează cauzele care au dus la declinul economic al continentului și subliniază că Europa devine din ce în ce mai puțin atractivă atât pentru investiții, cât și pentru traiul de zi cu zi.
Chiar dacă continentul dispune de resurse naturale, educație și inițiativă, în ultimele două decenii, „am ales birocrația în locul digitalizării, reglementarea în locul inovării și socialismul în locul dezvoltării. Iar aceste decizii au condus la tot mai puține afaceri, bugete tot mai mici și cheltuieli tot mai mari, nesustenabile. Până să spuneți ca nu e așa, las mai jos câteva date și tendințe, dar și câteva soluții.
În 2008, PIB-ul Europei era aproape egal cu cel al SUA. Azi, SUA are peste 25 de trilioane și UE puțin peste 16 trilioane. In doar 16 ani, Europa a rămas cu mult în urma” afirmă Moraru.
Cauza principală, susține antreprenorul, este alegerea unei reglementări excesive, care a pus piedici inovării și dezvoltării. „Liderii europeni au ales super-reglementarea și securitatea până la cea mai absurdă temă, în locul dezvoltării și inovării.” În acest context, SUA a dominat piața companiilor noi, având 90% dintre cele mai valoroase companii din lume. În schimb, Europa nu are nici măcar o companie nouă în top 20 global.
Europa se confruntă cu mai multe probleme care afectează grav sectorul antreprenoriatului. Moraru menționează că numărul noilor companii, mici și medii, scade constant, iar numărul celor închise crește de la an la an. „Fiecare reglementare a adus costuri noi de funcționare, noi posturi necesare în organigrame, noi taxe și vânzări mai mici.” Aceste reglementări au impus cheltuieli suplimentare pentru conformare, cum ar fi soluții IT, raportări și formare, iar multe companii nu își permit aceste costuri.
Mai mult decât atât, pentru a înființa o companie în Uniunea Europeană, timpul necesar este mult mai mare comparativ cu SUA. „Termenul mediu în UE este de 20 de ori mai mare decât în SUA (unde durează doar patru zile).”, arată Moraru. Iar în multe domenii, autorizarea activității poate dura de 30 până la 50 de ori mai mult decât în Statele Unite.
Conform omului de afaceri una dintre cele mai mari pierderi ale Europei este plecarea tinerelor talente către alte regiuni, în special SUA. „Foarte mulți tineri cu potențial de carieră sau cu potențial de antreprenor pleacă din Europa, cu precădere în SUA, unde veniturile sunt de 3-4 ori mai mari,” subliniază Moraru. Aceasta nu este o pierdere doar în ceea ce privește forța de muncă, ci și în domeniul inovației. „Europa pierde din ce în ce mai mulți oameni pregătiți pentru că ei nu au șansa dezvoltării unor noi produse sau tehnologii,” continuă el.
Un alt aspect major semnalat de Moraru este lipsa finanțării pentru micile și noile companii europene. Reglementările bancare și impunerile naționale sau europene au devenit atât de complexe, încât „peste 60% dintre ele nu reușesc să își finanțeze proiectele.” În același timp, „Europa nu mai finanțează proiecte noi, ci doar garanții noi. Nu idei, ci doar bunuri,” spune antreprenorul, subliniind un sistem bancar care nu sprijină inovația.
În schimb, marile companii beneficiază de susținere constantă din partea statului, ceea ce creează un „joc neechitabil care sufocă noul.” Moraru atrage atenția că acest sistem favorizează companiile mari în detrimentul startup-urilor, care nu au acces la aceleași facilități.
În fața acestor probleme, Mihai Răzvan Moraru propune o serie de măsuri care ar putea revitaliza economia europeană:
1.Finanțarea noilor dezvoltări. Țările, băncile și UE trebuie să își asume riscuri pentru a sprijini noile tehnologii și dezvoltări ale companiilor.
2.De-reglementarea urgentă. Simplificarea proceselor și reglementărilor pentru a încuraja inițiativele private.
3.Reducerea taxelor pe muncă și pe investiții. Un sistem fiscal mai prietenos ar stimula atât antreprenorii, cât și investițiile externe.
4.Dezvoltarea sectorului energetic. Accesul la costuri competitive pentru energia necesară dezvoltării tehnologiilor inovative.
5.Sprijinirea inovației. Programele de inovație susținute de stat și UE ar trebui să sprijine mediul privat, oferind facilități pentru noile tehnologii.
În final, Moraru atrage atenția asupra unei realități dureroase pentru România, care se află „în coada clasamentului european, având cel mai ruginit sistem.” Astfel, „taxele mai mari nu vor veni prea curând în buget, pentru că nu are cine le plăti.” Acesta avertizează că Europa ar putea pierde nu doar în fața Rusiei, ci și în fața unui competitor cu tot mai multă forță: Statele Unite.
„Dacă până acum Europa era în disputa cu Rusia, având SUA ca aliat, acum SUA va începe o altă confruntare cu UE. Iar singura soluție este schimbarea rapidă a direcției,” concluzionează Mihai Răzvan Moraru.