Criza societăților occidentale. Cum au ajuns liderii SUA și Europa să se acuze de extremism: „Trăim vremuri asemănătoare cu perioada interbelică”

În ultimii ani, până în ziua de azi, politica, respectiv societățile americane și europene au fost marcate de tensiuni, de conflicte economice, militare și ideologice. În contextul războiului ideologic au fost proliferate în discursul public, de actorii politici, diverse acuzații și etichete.

Donald Trump acuză Partidul Democrat, tabăra Biden, Kamala și Obama de „radicalism de stânga”. De asemenea, între oficialii Comisiei Europene și reprezentanții unor partide din state membre ale UE sunt atașate etichete de „extremism de stânga” sau „extremism de dreapta”. Despre conflictul ideologic, polarizarea societății și dispariția „centrismului”, Ziare.com a discutat cu jurnalistul Oreste Teodorescu și cu politologul George Jiglău.

Echilibrul lipsește cu desăvârșire în societățile occidentale, remarcă Oreste Teodorescu.

„Istoria ne arată precis că politica de centru este definită de apărarea valorilor democratice, alternativă moderată stânga-dreapta. Contextul trebuie să fie, însă, unul liniștit, prosper cu societatea implicată în proiecte colective pe termen mediu și lung. Centriștii se adresează oamenilor mulțumiți. Astăzi există multă tensiune, frustrare și nemulțumire atât în Europa, cât și peste Ocean”, a comentat analistul.

În opinia jurnalistului, România trece printr-o perioadă asemănătoare celei din secolul trecut, după încheierea Primului Război Mondial, din punctul de vedere al tensiunilor sociale.

„Lenin avea o vorbă care a definit mai apoi teoria Revoluției Permanente: ‘dați-mi o minoritate nemulțumită și voi face o revoluție!’. În vremuri tulburi, proliferează extremiștii. Radicalii de stânga își creează baza electorală pe cultivarea drepturilor și privilegiilor unor diverse minorități - rasiale, sexuale, religioase, etnice etc. - iar cei de extremă dreaptă accentuează fricile suveraniste și conservatoare, transformându-le în voturi.

Este un joc cinic, unde cele două extreme se validează și se susțin reciproc, manipulând grupurile nemulțumite și vulnerabile. Exagerările woke culture, canceled culture, LGBTQ au creat în contrapondere teama de străini, politica anti-imigraționism, fundamentalismul religios, naționalismul. Trăim astăzi, global, vremuri asemănătoare cu perioada interbelică”, a comentat Oreste.

Războiul ideologic, comentat de către politologul George Jiglău: „Se cere ‘schimbare’ din ambele tabere”

George Jiglău a prezentat din perspectiva politologului viziunile celor două curente de gândire, opozante, cu mențiunea că simplificările nu sunt binevenite, în contextul în care există foarte multe nuanțe.

„Când vorbim despre ‘stânga’ și ‘dreapta’, avem axa economică. De dreapta, cei care sunt pentru piața mai liberă, pentru competiție, iar în stânga, cei care sunt mai intervenționiști, care sunt pentru intervenția statului, cu bătaie spre zona socială. De asemenea, vorbim și despre o altă axă, cea a valorilor. Unii sunt mai progresiști - drepturi pentru toți, plus chestiunile cu privire la mediu. Aici sunt cei de stânga. De cealaltă parte sunt conservatorii, mai tradiționaliști, care țin la identitatea culturală, lingvistică, etnică.

Etichetele de stânga și dreapta, folosite pentru înțelegerea peisajului politic, nu ne ajută foarte tare. De aceea, eu evit să menționez ‘stânga’ sau ‘dreapta’ (n.r. - politică). Dacă folosim acești termen, împărțim complexitatea unei societăți în două, dar e o imagine care nu prea se potrivește cu realitatea, pentru că există multe nuanțe, atunci când vrem să vedem unde sunt poziționate partidele, politicienii și cetățenii. În societatea noastră există polarizare, dar depinde ce filtru punem pe această dinamică”, a precizat cadrul universitar.

Analistul politic a explicat, de asemenea, cauzele, respectiv mecanismele prin care societățile contemporane se polarizează, în jurul unor anumite subiecte.

„Toată această chestiune este precum un arc. Și putem porni de la diverse mișcări: minoritățile rasiale, minoritățile sexuale, feminismul și așa mai departe. După decenii, secole de opresiune, de ascundere, de negare, a venit un moment în istorie în care tensiunea a fost atât de mare, încât s-a tras în direcția respectivă arcul, până a ajuns prea departe, raportat la ceea ce am avut până atunci. Vorbim despre un timp relativ scurt de timp. După care, implicit, restul societății, simte că o anumită tendință s-a dus prea departe. Și apare un backlash, o tracțiune în direcția opusă, o contramișcare, ce face același lucru, în direcția cealaltă. Se naște un ‘du-te - vino’ și această polarizare socială.

Însă, ceea ce se vede în America și la noi, este că lucrurile sunt asemănătoare în ambele părți. Se cere ‘schimbare’. Dacă ne uităm la protestele pro-Georgescu, se cere schimbare, se vorbește despre partidele corupte. Dacă ne uităm la protestele de la Ordonanța 13, din 2017, tot despre ‘schimbare’ se vorbea, despre ‘toate partidele, aceeași mizerie’. Pot spune cu încredere că majoritatea oamenilor de la cele două proteste nu s-au suprapus. Probabil că mai sunt și unii care s-au suprapus, dar într-o măsură destul de mică. Și unii, și alții vor schimbare. Astfel, sunt foarte asemănători”, a mai punctat cadrul universitar.

Potrivit lui Jiglău, dincolo de emoții, etichete, evenimentele sociale trebuie analizate nu doar în nuanțe radicale, de „stânga/dreapta” ori „alb/negru”.

„Dar în ce direcție o ia schimbarea? Depinde care este mai puternic la un moment dat, care are mai multe resurse în niște zone care nu sunt neapărat vizibile pentru publicul larg. Încotro se îndreaptă acest arc, tras din ambele părți? Nu putem ști. E polarizare mare, dar mai degrabă tensiune și gălăgie foarte multă. Lumea e mobilizată într-un sens foarte emoțional, încât riscurile sunt destul de mari. Și noi suntem în acest punct, și America, și alte societăți.

Dacă încercăm să vedem mai departe de stânga/dreapta, alb/negru, să vedem dinamicile mai complex, lucrurile se mai clarifică”, a concluzionat cadrul universitar.

Cine castiga in razboiul comercial SUA - UE?

Între UE şi SUA a izbucnit un război comercial. Ambele părţi impun taxe vamale protecţioniste. Într-un astfel de război nu poate exista câştigător, susţine fosta comisară UE pentru...

Analiză: România se distruge din interior. Cine profită?

România a fost trecută la categoria țărilor care se autodistrug într-un raport despre statul de drept în Uniunea Europeană. România subminează toate domeniile care definesc...