Un crocodil femelă care trăia izolată de 16 ani, într-un țarc special amenajat într-o grădină zoologică din Costa Rica, a surprins lumea oamenilor de știință reușind să depună 14 ouă, informează abc.net.au.
Descurcăreața reptilă a reușit, cumva, să elimine masculul din ecuația reproducerii, într-un sistem pe care oamenii de știință îl intitulează parthenogeneză sau, popular, „nașterea virgină”.
Acest fenomen a mai fost constatat la șerpi sau albine, însă este pentru prima oară când a fost documentat la o reptilă mare din ordinul crocodililor. Cercetătorii speră să înțeleagă în ce condiții se poate declanșa această capacitate la unele animale și dacă poate fi vorba despre niște trăsături genetice ancestrale, suprimate în timp, dar care pot fi resuscitate.
Femela crocodil, din specia Crocodylus Acutus, avea 18 ani atunci când a depus cele 14 ouă, dintre care 7 erau fertilizate, au anunțat cercetătorii care le-au studiat. Cele 7 ouă fertile au fost puse la incubator. Deși nici unul nu a eclozat, oamenii de știință spun că au găsit într-unul dintre ele un fetus perfect dezvoltat de crocodil, căruia i-au stabilit și sexul, respectiv femelă.
Parthenogeneza este o tehnică de reproducere care permite femelei să se înmulțească combinându-și propriile gene, în antiteză cu reproducerea sexuală obișnuită, care presupune o celulă ou și o celulă spermatozoid și care combină genele. Parthenogeneza are avantajul înmulțirii fără „ajutorul” unui partener, însă și dezavantajul lipsei diversității genetice, ceea ce face ca populațiile astfel rezultate să fie mult mai vulnerabile la boli, paraziți și factori de mediu, expunându-se astfel dispariției.
Cazul crocodilului din Costa Rica îi face, însă, pe oamenii de știință să se gândească la sistemul de reproducere al strămoșilor crocodililor, dinozaurii, și la lipsa de robustețe a acestor specii în fața schimbărilor climatice.