Piața crypto încă este caracterizată prin incertitudine, deși din ce în ce mai multe instituții private, dar și state, încep să fie implicate în investiții cu active digitale. Recesiunea, criza economică și războaiele se numără printre elementele ce contribuie, de asemenea, la scepticismul, respectiv teama oamenilor de a investi într-un domeniu considerat, mai degrabă, speculativ.
Aprobarea ETF-urilor au deschis calea actorilor instituționali pentru piața crypto, în 2024. Astfel, optimismul celor preocupați de domeniu a crescut brusc și la fel de rapid a picat câteva luni mai târziu, odată cu scăderea prețului Bitcoin (BTC), moneda ce are o dominanță de 56%.
Practic, 56% din toți banii din crypto sunt investiți în Bitcoin, considerată o monedă mai „sigură" (în ciuda fluctuațiilor specifice), după care se aliniază restul monedelor (altcoinurile). A doua cea mai populară monedă este Ethereum (ETH), cu o dominanță de 15%. Monedele considerate „mari", BTC și ETH au crescut puternic față de minimele înregistrate în „bear market", în timp ce proiectele „mici și riscante", în general „sângerează" abundent. Multe dintre acestea au ajuns la minime istorice.
În acest context, frica celor care au cheltuit o mulțime de bani pentru astfel de monede, cu portofolii pe minus, este justificată.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează: piața crypto este, încă, foarte mică.
„Să nu uităm de la ce a plecat totul: piața crypto a explodat în pandemia COVID, când au fost tipăriți bani pe care oamenii i-au dus în zona aceasta. Au cumpărat monede digitale, în speranța că se vor îmbogăți peste noapte. Atunci a crescut piața crypto, dar atenție, ea nu mai valorează nici 3 trilioane de dolari, în condițiile în care capitalizarea Apple e la aceeași sumă. Deci nu e atât de relevantă, la nivel internațional", a precizat Negrescu, pentru Ziare.com.
Din ce în ce mai mulți oameni vor deveni investitori activi în crypto abia în momentul în care domeniul va trece de la speculă, către utilitate.
„Criptomonedele vor fi cu adevărat folositoare atunci când vom putea să cumpărăm ceva concret cu ele. În România începuseră la un moment dat să cumpere mașini, dar aceste tendințe s-au estompat. Nu mai poți face nimic cu aceste monede: dacă ai un Bitcoin de exemplu, nu ți-l acceptă aproape nimeni, pentru achiziționarea unui produs sau serviciu. Din păcate, pentru toate monedele digitale nu există decât acest argument speculativ", a mai precizat analistul economic.
Până când românii vor investi masiv în crypto, vor veni și mai multe reglementări.
„Mă aștept la creșterea reglementărilor în acest domeniu. Ministrul Boloș vorbea despre faptul că inclusiv în România începe să intervină o monitorizare pentru ceea ce se întâmplă în această piață. Sunt, din păcate, din ce în ce mai mulți oamenii care nu-și plătesc impozitele din profiturile obținute în crypto, iar acest lucru se traduce în pierderi pentru toate țările care permit tranzacționarea cu aceste vehicule financiare", a mai transmis Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.
Oricine are idee de ABC-ul economiei... Vezi tot