Cusaturi pe ceramica - arta traditionala romaneasca Interviu

La mai toate targurile de produse traditionale din Bucuresti, exista o voce care iese din zumzetul adunarilor populare. "Handmade de mana. Un remember de amintire de neuitat", "Dam cu banii in rate, plata la salariu", "Ultimele doua! La zece, dam una gratis".

Sunt chemari strigate de un barbat rotofei si jovial, care provoaca zambete si nu prea ai cum sa rezisti sa te apropii sa vezi ce vinde. La stand, dai cu ochii de minunatii unice.

Farfurii pictate manual, cusaturi traditionale romanesti transpuse pe ceramica. Carmen (Carmina, pentru prieteni) Brancoveanu, sotia sa, le picteaza, iar Marian Peter Brancoveanu este "PR-ul" si "omul de la targ". Ambii sunt ingineri recalificati si se ocupa de acest lucru de 15 ani.

Participa la targuri in toata tara si cea mai mare bucurie a lor este atunci cand vad placerea si aprecierea in ochii iubitorilor de frumos. Se mandresc ca farfuriile lor au ajuns in Mexic, Seul, Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda, Franta sau Germania. Fiecare farfurie are scris, pe spate, de unde provine cusatura si cum se numeste.

Pe Marian Brancoveanu l-am prins la Targul organizat recent la Green Hours si l-am rugat sa ne raspunda la cateva intrebari:

Cum si cand v-a venit ideea sa transpuneti cusaturi pe farfurii?

E o intamplare fericita-nefericita. Am avut o cusatura foarte veche, facuta de strabunica sotiei mele, am incercat sa-l recuperam, sa-i salvam cromatica si desenul pentru ca se deprecia, am incercat sa o asezam pe o farfurie. A dat foarte frumos, ne-au venit prieteni in casa, au vrut si ei sa aiba salvate radacinile si acum nu ne mai putem opri.

Ce materiale folositi si de unde va inspirati?

Inspiratia vine din tot ce se intampla in targurile adevarate, in zonele rurale cu informatie folclorica densa, in Muzeul Taranului Roman, in Muzeul Satului. Toate aceste lucruri ne atrag, ne place sa le studiem, sa vedem de unde vin. Am intalnit, de exemplu, in Banat, modele care au inspiratie orientala, am intalnit in Bucovina modele care au inspiratie slava, modele care au migrat de prin Sankt Petersburg, trecand prin Kiev si ajungand in zona Bucovinei.

Este o placere sa descoperim ca oamenii cauta frumosul si il exprima in functie de starea celorlalti. Sunt lucruri pe care ne place sa le aratam. Exista modele pe care le-am salvat dand la o parte un catel care dormea pe un lucru absolut senzational, caruia nu i se mai dadea importanta. Incercam sa amintim citadinilor ca exista oameni care au creat lucruri frumoase in spatiul romanesc.

Cui vindeti? Care va este targetul?

Targetul nu este studiat, nu este o afacere in adevaratul sens al cuvantului, drept care nu avem un public tinta. Publicul nostru sunt oamenii carora le face placere sa-si aduca aminte de radacini, radacinile astea ne dau echilibru. Sunt oameni care isi cauta motivul de a-si iubit strabunicii si bunicii, de a-si aduce aminte de copilarie. Avem cumparatori straini, iar aici este chiar un lucru spectaculos. Am citit in ochii strainilor o mirare formidabila ca in spatiul romanesc se creeaza asa ceva. Ca exista asemenea culori, aranjamente cromatice. Strainii se mira si cumpara din mirare.

Aveti un mod inedit de a va promova produsele, la targuri. Cum v-a venit ideea?

O fac instinctual, in familia mea sunt oameni extraordinar de sociabili, de aplecati spre legatura sociala. Mi-e simplu sa comunic cu oamenii, sa-i fac sa inteleaga lucruri, imi place sa impartasesc din experienta mea.

Ce preturi au farfuriile si unde pot fi gasite?

Preturile sunt exorbitante pentru puterea de cumparare a romanilor, dar sunt pe masura eforturilui nostru. Unele pleaca de la 50 de lei si ajung pana la 500 sau 700 de lei. La stand, avem etichete cu zilele de munca pentru fiecare farfurie. Este un mod de a explica oamenilor ca farfuria respectiva este pretuita in functie de zilele de munca. Farfuriile noastre pot fi gasite la targuri sau pe Internet, la artcarmina.

Mai sunt romanii traditionali, sau prefera kitch-urile ieftine?

Imi place sa cred ca oamenii care intr-adevar tin in suflet amintirea bunicilor nu au disparut si vor exista intotdeauna. Cred ca acei oameni stiu sa-si educe copiii in spirit traditional. Problema kitch-ului este una de educatie, de stabilire a valorilor. N-as spune niciodata ca romanii iubesc kitch-ul pentru ca exista oameni care simt care le sunt radacinile si le pretuiesc.

Este handmade-ul o afacere in Romania?

In masura in care exista auditoriu, da. In masura in care se scoate in valoare aceasta dinamica formidabila a noastra de a arata si exprima frumosul, da. Vedeti ouale incondeiate care au devenit o afacere. Handmade-ul de calitate este apreciat si poate fi o afacere.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...