Milionarul roman care a transformat Timisoara intr-o imensa galerie de arta - Interviu

Ovidiu Sandor este in primii 150 cei mai bogati romani, fiind considerat antreprenorul care a dus la un alt nivel piata de birouri din Timisoara si Cluj.

Daca priceperea in afaceri si-a demonstrat-o din plin de-a lungul anilor, in domenii precum imobiliare, confectii sau IT, in 2015 a considerat ca este timpul sa arate si o alta latura a sa - pasiunea pentru arta. Astfel, a pus bazele fundatiei Art Encounters si a organizat prima editie a bienalei omonime, transformand Timisoara intr-o imensa galerie de arta.

In total, peste 100 de artisti si-au expus lucrarile in 17 spatii diferite, cum ar fi Muzeul de Arta, Memorialul Revolutiei, Sinagoga din Cetate, Halele Timco sau Cazarma U, unde 12 galerii de arta contemporana au prezentat mici expozitii.

Despre dragostea pentru arta, ce presupune organizarea unui eveniment de asemenea amploare, cum au primit timisorenii expozitiile si planurile de viitor ale Art Encounters ne-a vorbit Ovidiu Sandor, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Cand ati decis infiintarea fundatiei si de ce?

Ideea de a demara o fundatie care sprijina dezvoltarea scenei de arta romaneasca contemporana e mai veche. Am infiintat fundatia Art Encounters la inceputul acestui an cu scopul initial de a avea o platforma pentru organizarea bienalei.

Vorbiti-ne putin despre pasiunea dumneavoastra pentru arta. Cum a aparut si cum s-a dezvoltat pana la acest grad de implicare?

Initial am colectat harti vechi, iar in ultimiii anii m-a atras arta contemporana si ma regasesc din ce in ce mai mult in aceasta zona.

Ce presupune organizarea unui eveniment de magnitudinea Art Encounters? Cat costa practic transformarea unui oras intr-o imensa galerie de arta?

Evenimentul a devenit deja de la prima editie unul foarte amplu. Aceasta ne-a bucurat fiindca ne-a aratat faptul ca era nevoie de un astfel de eveniment pentru arta romaneasca. In schimb, efortul de organizare a fost foarte mare, mai ales ca am demarat tarziu pregatirile.

Echipa a fost mica, iar resursele foarte limitate. Din fericire, insa, conceptul a raliat repede energiile diverselor institutii si entitati locale, precum si implicarea artistilor din tara si strainatate care au legatura cu scena artistica din Romania. De asemenea, evenimentul a trezit interes si din partea orasului Arad, astfel Art Encounters e primul mare proiect cultural care aduce impreuna aceste doua orase.

Transformarea unui oras intr-o imensa galerie de arta costa, mai ales ca am intrat si in spatii care nu au mai fost folosite de ceva vreme, spatii care au presupus lucrari de amenajare. De asemenea, partea de promovare a unui astfel de eveniment nu este ceva simplu si nici ieftin.

Banii au venit integral de la Fundatie sau din sponsorizari?

Costurile organizarii si promovarii sunt acoperite atat de la fundatie, cat si din sponsorizari. De asemenea, multe firme locale si-au deschis usile pentru Art Encounters. Totodata, am accesat fonduri din diversele programe de sprijin ale proiectelor culturale din bugetul local, de la AFCN, de la ICR, fundatii din strainatate si din tara, cum ar fi Fundatia MARe, sau IFA (Institute fur Auslandsbeziehungen).

Foto: Facebook/Suzana Vasilescu - SuprainfinitGallery - instalatie Roxana Tanase

Cati oameni au lucrat la acest proiect?

Echipa de baza formata din cinci angajati care si-au dedicat complet timpul lor pentru un numar de luni de zile organizarii evenimentului a fost foarte mica. Dar alaturi de ei au fost implicate o serie de persoane din randul partenerilor culturali, care au lucrat parte din programul lor de munca din institutiile in care activeaza. Desigur ca in timpul evenimentului am mizat pe un numar de voluntari.

A contribuit si administratia locala cu fonduri?

Autoritatile locale, atat Primaria Timisoara, cat si Arad, au contribuit financiar la organizarea evenimentului, cu facilitarea utilizarii unor spatii si promovarea evenimentului.

Foto: ArtEncounters - Darwin's Room de Adrian Ghenie - reproducere tridimensionala, in marime naturala, realizata dupa o mica pictura in ulei atribuita lui Rembrandt, din 1632, Filozoful in meditatie, expusa la Louvre

Cum ati selectat curatorii pentru eveniment si cat v-ati implicat in alegerea artistilor?

Am avut ocazia sa ii intalnesc pe curatori, Rainald Schumacher si Nathalie Hoyos, in 2014. Ei erau deja bine familiarizati cu scena romaneasca de arta. Am pornit impreuna la drum, deci nu a fost vorba de o alegere intre ei si altii. Au fost mai mult decat curatori, fiind si indrumatori in conturarea si organizarea evenimentului. Curatorii au avut mana libera in alegerea artistilor.

Poate am avut doar cateva sugestii de artisti pe care curatorii le-au considerat, dar in final alegerea le-a apartinut in intregime.

Foto: Facebook/ArtEncounters - Nathalie Hoyos si Rainald Schumacher, curatorii Timisoara Art Encounters

Cum au reactionat timisorenii?

Timisorenii au reactionat grozav. Cred ca evenimentul a fost perceput ca o ocazie deosebita de apropiere de arta contemporana si lumea este foarte curioasa. Chiar si in zilele de marti, miercuri, expozitiile sunt vizitate de dimineata pana seara. Pe baza monitorizarii spatiilor estimam ca pana la sfarsitul evenimentului vom avea in jur de 15.000 de oameni care au vizitat expozitiile. De asemenea, in jur de 5.000 de elevi si tineri au venit in mod organizat.

Care sunt planurile de viitor. Peste doi ani tot Timisoara va fi gazda evenimentului? Ce alte programe isi propune fundatia intre timp?

Dorim sa repetam acest eveniment din doi in doi ani in Timisoara. Deja din ianuarie, vom incepe pregatirile pentru editia 2017, dar vom continua in paralel si alte activitati ale fundatiei, cum ar fi publicarea de carti si albume de arta, programul de cercetare istorica a artei contemporane romanesti sau sprijnirea unor expozitii.

Foto: ArtEncounters - The Wild Worses - Anca Munteanu-Rimnic

Ovidiu Sandor este si membru al Comitetului de achizitii de arta est-europeana si rusa a Muzeului Tate Modern din Londra.

Prima editie a Art Encounters, intitulata Aparenta si Esenta, a inceput pe 3 octombrie si se va incheia pe 31 octombrie.

Evenimentul a fost conceput ca un dialog intre arta contemporana romaneasca si contextul international actual, dialog facilitat de un numar de artisti romani ale caror lucrari sunt recunoscute atat in Romania, cat si in strainatate (Horea Bernea, Stefan Bertalan, Adrian Ghenie, Ana Lupas, Alex Mirutziu, Paul Neagu), dar si de artisti straini care fac referire la spatiul romanesc in opera lor (Saadane Afif, A Kassen, Rosa Barba, Sophia Hulten).

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...