Carti mai scumpe: La cine ajung banii si de ce e foarte dificil sa pui timbrul pe coperta

Faptul ca parlamentarii vor sa puna un timbru cultural pe carti, ca acelea pentru alcool si tigari, nu a fost o veste buna pentru scriitorii din Romania, care au criticat dur proiectul de lege initiat de 84 de senatori si deputati.

Valoarea timbrului, care se traduce intr-o suprataxare a cartilor, intr-o tara in care pofta de literatura a oamenilor nu este oricum la cote prea ridicate, ar urma sa ajunga la Uniunea Scriitorilor, din care nu fac parte neaparat tinerii creatori, ci unii dintre parlamentarii care si-au pus semnatura pe initiativa legislativa, precum senatorul PNL Varujan Vosganian sau senatorul UDMR Marko Bela.

Oamenii de cultura sustin ca impozitarea cartilor este lipsita de justificare si, mai mult, implementarea masurii este una anevoioasa, care mai mult consuma decat sa produca.

Tudor Benga, CEO al Okian, cea mai mare librarie online din Romania, sustine ca suprataxarea cartilor este "un jaf lal drumul mare" si ca, in realitate, banii se transfera in buzunarul unor baieti destepti.

"Este un tun, un tun mare si aplicat brutal. Este pur si simplu un bir, o suprataxare absolut lipsita de justificare, pentru ca asociatiile beneficiare nu ofera nici un beneficiu tangibil pentru care ar putea pretinde fonduri de la editori. Se transfera niste bani in buzunarul unor baieti destepti, pentru ca niste parlamentari (inteleg ca initiatorii proiectului sunt Varujan Vosganian, Traian Dobrinescu si Gigel Stirbu, dar nu mi-o luati cu titlu de fapt, verificati) pot face asta.

Si dincolo de problema taxei in sine, complet nejustificate, e problema mai mare a modului in care se aplica, adica in avans, ceea ce va crea probleme de lichiditate uriase in lumea editoriala. Cine are bani sa plateasca azi taxa pentru fiecare exemplar dintr-un tiraj pe care poate il vor vinde in 2-3 ani poate??? E realmente un jaf la drumul mare, care cel putin in lumea cartii, dar probabil si in muzica, film, teatru si celelalte afectate, va avea repercursiuni (sic!) dezastruoase", a declarat Benga pentru Ziare.com.

La randul ei, scriitoarea Lorena Lupu considera ca masura, ambalata intr-o modalitate de protejare a culturii, nu face decat sa livreze mai multi bani "dinozaurilor culturii".

Lorena Lupu: Cultura dauneaza grav sanatatii

"Parandu-i-se, pasamite, ca ar exista un consum prea fervent de cultura pe raza tarisoarei, Varujan Vosganian vrea sa impuna timbrul pe cultura. Sa accizeze si sa taxeze cultura ca pe fumat. Sa ia o noua piele de pe spinarea deja afectata de nesiguranta zilei de maine a creatorului roman contemporan nemanjit de compromisuri. (...) Si cui vrea Vosganian sa dea banii jupuiti de pe spinarea micului creator independent? Desigur, dinozaurilor culturii. Lui USR, UARP si altora ca ei", a precizat si Lorena Lupu.

Cum e transata problema in Comisia de cultura

Ziare.com i-a cerut un punct de vedere vizavi de aceste critici si deputatului PNL Sorinel Gigel Stirbu, unul dintre initiatorii proiectului de lege si presedintele Comisiei de cultura a Camerei, care urmeaza sa dea un aviz initiativei.

Votul final ii va apartine Camerei Deputatilor, dupa ce proiectul a trecut tacit de Senat, iar Federatia Editurilor din Romania s-a plans ca initiativa nu a fost pus in dezbatere publica.

Gigel Stirbu a declarat ca nici el nu este total de acord cu unele amendamente aduse de colegii sai si ca reprezentantii editurilor, care practic trebuie sa livreze banii colectati din taxa catre Uniunea Scriitorilor, au fost chemati luni la discutii, pentru a-si spune punctul de vedere.

Deputatul liberal ne-a explicat ca o lege a timbrului cultural este deja in vigoare de la inceputul anilor 2000 si ca, in prezent, oricine cumpara o carte de beletristica plateste valoarea unui timbru literar, de 2% din pretul produsului.

Diferenta din noul proiect de lege este ca acesta prevede o taxa forfetara de un leu, care poate insemna mai mult de 2% din pretul unui volum literar, taxa impusa la solicitarea Uniunii Scriitorilor.

"Conform legii (actuale -n.red.), dupa ce editura incaseaza acea suma de 2% din pretul final, trebuie sa o vireze catre beneficiarul de drept, respectiv Uniunea Scriitorilor din Romania. Pe langa timbrul literal, in interiorul acestui timbru cultural mai exista timbru cinematografic, de arhitectura, de divertisment, folcloric, de spectacole, de arte plastice.

Adica toate aceste produse, respectiv spectacole de teatru, de cinema, opere de arta, intrare la muzeu, carti de beletristica, CD-uri, concerte si asa mai departe suporta un timbru din 2000. Cel literal e de 2%, in rest sunt de 3%, de 5%, fiecare difera", a lamurit Gigel Stirbu.

Toate aceste sume, conform legii in vigoare, se incaseaza de catre organizatorii de spectacole, de piese de teatru, de edituri etc. si trebuie livrate, mai departe, catre uniunile de creatori din domeniile respective.

Totusi, foarte putine institutii vireaza banii incasati din timbrul cultural, a aratat deputatul, adaugand ca nici editurile, care au fost cele mai vocale in aceasta problema, nu trimit toate sumele Uniunii Scriitorilor.

Astfel, asociatiile de creatori din Romania au spus ca trebuie gasita o formula prin care banii sa ajunga la beneficiarii de drept, dar, totodata, Uniunea Scriitorilor a solicitat si o majorare a cuantumului timbrului literar, toate acestea concretizandu-se in controversata initiativa de lege.

Pe ce vrea Uniunea Scriitorilor sa cheltuie banii

Intrebat cum a justificat Uniunea Scriitorilor nevoia unei taxe mai mari, Gigel Stirbu a precizat ca asociatia s-a plans ca nu are bani pentru "cursuri pentru tinerii dotati din punct de vedere cultural, pentru cei care pot fi promovati, pentru tinerele sperante si asa mai departe".

El a fost rugat sa clarifice cum pot verifica autoritatile statului modul in care sunt folosite aceste fonduri de catre Uniunea Scriitorilor, care este, totusi, o institutie privata.

"Fiind un organism de utilitate publica, Curtea de Conturi, cel mai probabil, poate verifica contabilitatea acesteia. Dar trebuie sa recunosc si sa va dau dreptate intr-o privinta. Editorii au ridicat problema: 'ce se intampla cu aceste sume?'. Eu chiar am facut un amendament prin care am spus ca sumele nu pot fi cheltuite pe spatii, chirii si asa mai departe, ci banii trebuie cheltuiti pe promovarea tinerelor talente sau a culturii nationale.

Dar eu le-am spus tuturor ca, pana nu ajung la un consens asupra acestei initiative legislative, prefer sa o lasam in dezbatere publica", a spus Stirbu.

Deputatul a precizat ca un alt aspect care a deranjat foarte mult editurile, pe langa impunerea taxei forfetare, a fost insistenta Uniunii Scriitorilor de a aplica fizic acel timbru pe fiecare carte.

Este vorba despre o cheltuiala in plus, pentru ca editurile trebuie sa achizitioneze timbrele in avans si sa plateasca oameni care sa le lipeasca propriu-zis pe volume. Totusi, editurile incaseaza banii pe un lot de carti dupa mai mult timp, poate dura si cativa ani, insa sumele trebuie livrate catre Uniunea Scriitorilor.

Asadar, editurile se vor chinui sa recupereze banii si sa acopere gaurile, mai ales in conditiile in care operele literare nu sunt produse foarte vandabile in momentul de fata, in Romania.

"Acest lucru ar transforma editura intr-un creditor al Uniunii Scriitorilor. Si ce se intampla cu cartile care vin pe retur si au timbrul respectiv atasat pe ele? Sunt niste chestiuni tehnice pe care trebuie sa le punem la punct (...).

Daca ma intrebati pe mine personal, ca legiuitor si om echidistant, adevarul este undeva la mijloc. Daca editurile ar fi respectat legea, daca, dupa ce au incasat banii, i-ar fi virat mai departe catre beneficiari, sunt convins ca astazi nu am mai fi vorbit despre aceasta initiativa legislativa venita la insistenta uniunilor de creatori", a declarat Stirbu.

Consumatorul de carte este cel care pierde

Deputatul PNL a declarat ca le-a explicat reprezentantii Uniunii Scriitorilor ca majorarea taxei nu este o solutie, "pentru ca cei care nu au platit pana acum acei 2%, de ce ar plati de acum mai mult? In definitiv, cel care pierde este consumatorul de carte".

"Proiectul de lege, in forma actuala, este imposibil de implementat", a atras atentia deputatul.

Uniunea Scriitorilor a acuzat ca anumite edituri nu declara toate cartile pe care le vand la raft, iar Gigel Stirbu a subliniat ca exista institutii ale statului abilitate sa verifice aceste aspecte, nu este nevoie de o noua initiativa legislativa.

"Nu trebuie sa aduceti problema in Parlament, sa dea Parlamentul o lege prin care anumite institutii ale statului sa fie obligate sa controleze. In loc sa facem legi prin care sa simplificam modul de adresabilitate a unui domeniu catre populatie, noi facem in asa fel incat acel domeniu sa fie ingreunat, iar produsul finit sa fie mult mai scump si mult mai greu accesibil populatie. Exista ANAF, exista Curtea de Conturi, exista politie economica, iar acestea pot verifica evaziunea fiscala din orice domeniu din tara asta", a declarat Gigel Stirbu.

Gigel Stirbu ne-a oferit si o informatie in premiera, spunand ca s-a apucat recent de lucrat la o initiativa legislativa pentru scaderea TVA-ului la produsul cultural.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....