Cartea de business: Stapanii ideilor economice

Stapanii ideilor economice. Secolul al XIX-lea, prima parte. Vol. III, autor Angela Rogojanu

Cititorule, iti voi spune o poveste despre intinderea nebanuita a stiintei economice, despre idei din trecut care traiesc si azi, despre stapanii lor pierduti in neant, pe care-i descoperim abia acum, despre acele idei ale unei mosteniri culturale comune de la care ne revendicam si noi.

Astfel, in diversitatea lumii moderne a secolului al XIX-lea, piata ideilor arata forta ideilor in schimbarea mersului economiei, dar si nevoia de noutate; oamenii incepeau sa realizeze avantajul controversei sau, cum ne spunea un filosof, sa invete "sa lase ideile sa moara in locul oamenilor".

Tarile civilizate in drumul lor spre capitalism si democratie cautau sa scape de saracie. Inca de la clasici, se stia si se accepta ca bogatia inseamna putere pentru cel care o detine, dar se stia si ca puterea corupe. Atunci, dar si acum lupta pentru putere echivala intr-o buna masura cu goana dupa bogatie.

In fata unor provocari de acest fel, multi autori de texte economice si-au oferit solutiile axate pe un argument convenabil: daca puterea rezulta din bogatie, atunci trebuie cautate cele mai bune mijloace de guvernare care sa evite politicile monopoliste spoliatoare (cum erau cele mercantiliste), dar si cresterea alarmanta a pauperizarii unor categorii sociale importante.

Capitalismul, sau oricum am numi ordinea extinsa a pietelor, a generat nu numai "avutia natiunilor", ci si mari indoieli asupra capacitatii de adaptare a "naturii umane" la exigentele schimbarii. Cautarea vinovatilor si a vinovatiilor lor au incalzit mintile eruditilor. Stapani sau sclavi? Reforma sau revolutie violenta? Ordinea fara putere sau dictatura proletariatului?

Proprietatea e un furt sau un drept? Democratie sau dictatura? Din nefericire, istoria ne dezvaluie un tablou dezamagitor si pentru adeptii anarhismului si pentru cei ai marxismului: decapitarea economiei prin comunizarea proprietatii a adus omul in starea supravietuitorului pierdut in jungla.

Pierderea simtului economic, adica a simtului realitatii, in dispute care puneau in cauza prin ricoseu statul, a deschis in mediul intelectual "procesul" stiintei economice. Care era ordinea fireasca de drept si de fapt? Ce formula garanta bunastarea economica: "statul inaintea individului" sau "individul si preferintele lui aveau prioritate"?

Cititorule, cel mai bine ar fi sa te convingi singur de actualitatea acestor idei!

Autor Angela Rogojanu

Editura Economica

www.edecon.ro

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...