Copiii, in pericol: vazul, "singurul simt de serviciu" Interviu

Copiii citesc tot mai putin, ceea ce isi pune amprenta asupra dezvoltarii lor intr-o societate a banului, a nemuncii, a neobrazarii si a falsului. E vremea mitocaniei si a fitelor, a sexului filmat in toaleta scolii si montat ca o izbanda pe You Tube, spune scriitoarea Passionaria Stoicescu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Passionaria Stoicescu atrage atentia asupra importantei lecturii in fiecare etapa a copilariei si adolescentei, dar si asupra efectelor foarte grave ale inlocuirii cartii cu televizorul sau computerul: "superficialitatea duce tot la superficialitate".

Unul dintre efecte este si degradarea constanta a limbii pe care o vorbesc copiii.

Passionaria Stoicescu este poeta, prozatoare, scriitoare de literatura pentru copii, traducatoare. A fost invatatoare, profesoara si ziarista. A castigat de doua ori Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, in 1996 si 2013.

E mai greu sau mai usor de scris o carte pentru copii decat una pentru adulti?

E greu sa scrii o carte, oricui s-ar adresa ea ca mesaj sau ca varsta. Evident, ma refer la literatura originala, poezie, proza, dramaturgie. Orice carte presupune un quantum de cultura, de traire, de originalitate, de talent, de cursivitate in scriitura, de mesaj. E clar ca e mai greu sa scrii pentru copii, deoarece toate ingredientele mentionate mai sus implica ideea de joc.

Jocul inseamna ca adapostesti in suflet un copil, pe care sa nu te sfiesti sa-l arati lumii. Ori a te juca literar la modul cel mai serios presupune sa ai inca acea candoare a elanului, sa privesti inapoi cu gratie, la varsta caraghioaselor "de ce"-uri, cand, adesea, sufletul si trupul ti s-au osificat atat de crunt, incat nu mai poti intoarce nici macar capul, darmite sa te copilaresti intr-un coboras dragastos de dragul suisului, pentru a-l ridica pe cel mic la inaltimea gandului tau.

Asadar, in viziunea mea, cartea pentru copii presupune joc, literatura adevarata, viata din viata copiilor sau fantezie din fanteziile lor, o limba romana literara curata si plastica, modele de urmat sau de evitat, fara a impune acest lucru.

Cat de importanta este lectura pentru formarea gandirii copilului?

Cerintele lecturii in prima clasa se refera la o buna mixtare a vazului (ilustratii bogate care sa ajute textul in a fi retinut si inteles) cu auzul (lecturi cu voce tare pentru a memora mai usor si a se autocorecta in cazul eventualelor greseli), gradarea cantitativa a textului, mici povesti sau fapte reale, in care copilul sa se regaseasca. Toate aceste operatii inseamna nu doar dezvoltarea gandirii intr-o prima faza, ci si a atentiei, memoriei, afectivitatii, imaginatiei, vorbirii.

In clasa a patra, deja se poate face o minianaliza literara a unui text, se cunosc in mare figurile de stil, copilul poate emite propriile ganduri si sentimente. Din dorinta de a afla mai mult, citeste fara a-i fi impusa lectura, se straduieste sa adopte comportamentul unor personaje, reflectand la calitatile care pot fi imprumutate pentru viata.

In clasa a noua, adolescentul isi gandeste deja traiectoria in viata, pregatindu-se pentru o anume profesie, in care sa se regaseasca suma lecturilor facute pana atunci.

Lectura e primordiala pentru dezvoltarea gandirii, a personalitatii, a creativitatii, a pregatirii pentru viata.

Ce e mai benefic pentru dezvoltarea copilului: ecranul pe care vede povestea sau pagina care il face sa-si imagineze aceeasi poveste?

Cartea presupune un efort de imaginatie, de gandire, pentru dezvoltarea vocabularului tau, a deprinderilor si aptitudinilor tale. Ea poate fi lasata, reluata, aprofundata, subliniata si, daca iti apartine, iti da si sentimentul unei mici comori aflate in posesia ta.

Televizorul iti impune niste programe, viziunea altora, mult mai putin efort intelectual si de cele mai multe ori imposibilitatea de a reveni asupra a ceea ce te-ar interesa. Cu alte cuvinte, cu un ochi vezi, cu altul uiti, pe-o ureche iti intra si pe alta iti iese! Atentia necesara privirii la televizor e una care implica superficialitate, fie si prin multitudinea de programe, iar superficialitatea duce tot la superficialitate.

Ce tip de lectura ii mai atrage pe copiii din ziua de astazi?

Marea masa informationala din ziua de azi, programele scolare foarte incarcate si (ne) sansa de a avea mai multe canale pentru a recepta aceste informatii au schimbat considerabil gustul pentru lectura si carte, transformand vazul, in detrimentul celorlalte simturi, in "singurul simt de serviciu" (e titlul unui poem al meu, dar nu pentru copii!).

Urmarea? Copiii din ziua de azi poseda marci de telefonie mobila ultra moderne, pe banii parintilor, care parinti ii lasa de cele mai multe ori sa faca ce vor, adica sa acceseze inclusiv informatii si situatii care depasesc varsta lor si care ii maturizeaza doar corporal, dar nu si mental, lectii gata facute de altii si neasimilate, fara un studiu dedicat, referate care sa le asigure un fond minimal de cuvinte si acelea stalcite, din lenea de a le mai pronunta intregi.

De aici "profa", "diriga", "bac" etc., transcrieri "economice" pe computer, gen "kpra cu 3 ezi" sau diverse argotisme de al caror inteles copiii habar n-au, dar le pronunta frenetic, gen "misto" (la origine german si insemnand "domn cu baston" "mit stock", patruns in limba romana pe filiera tiganeasca).

Traim intr-o epoca a imprumuturilor nepotrivite, a formelor fara fond, a lenei si a falsurilor. Cui ii mai foloseste astazi sa-si piada vremea cu cititul, cand fara sa fi citit, oamenii de succes multimediatizati ai timpului sunt fotbalistii si top-modelele? Sau multi dintre politicienii fosti si contemporani?

Imi povesteau profesori de limba romana ca nu mai reusesc sa ii determine pe elevi sa citeasca romane clasice, precum "La Medeleni" sau "Fratii Jderi". Care sunt cauzele schimbarii de gust?

Societatea contemporana, a banului, a nemuncii, a neobrazarii si a falsului si-a pus amprenta pe tot, mai dihai pe viitorul care a avut de invatat paguba socialista multilateral dezvoltata si capitalismul imprumutat "la pachet", impreuna cu o democratie prost inteleasa. Scoala si cartea au avut enorm de pierdut.

Boierimea intelectuala din "La Medeleni", dulceata patriarhala din roman, buna crestere si iubirile nevinovate si siropoase sunt deranjante pentru o contemporaneitate pe dos. E vremea mitocaniei si a fitelor, a sexului filmat in toaleta scolii si montat ca o izbanda pe You Tube.

Ce impact sa mai aiba lupta Jderilor, credinta in apararea neamului, cand azi nu-i emisiune lasata de la Dumnezeu sau stire in computer care sa nu evoce o lupta intre clanuri rivale, credinta in jefuirea neamului, diversele fami (g) lii care dau tunuri economiei statului si se omoara intre ele?

Cartile ofereau modele in registru pozitiv sau negativ intr-un cadru planificat, in care se gasea totdeauna timp pentru citit. Viata, care trebuie traita iute, ca nu stii ce razboi sau molima vine maine, are modele mult mai la indemana. Si nu din carti. Si nu citind.

Nu avem si o problema de educatie, acasa si la scoala, care explica declinul lecturii?

Copiii citesc mult mai putin! Si e oarecum firesc. Timpul nu le mai ajunge si pentru asta. Si nici puterea de decizie, carmuita de o judecata utilitarista, a lor, a parintilor lor si a reprezentantilor scolii. Pentru ca suntem in zodia consumerismului.

Mergeti la un targ de carte. E dezarmant sa vezi un ocean de carti, deci sa constati ca se scrie enorm si se citeste infim. Cum s-a ajuns aici? Transformand marea majoritate a editurilor in tipografii, unde, contracost si neverificat de cineva competent in domeniu, poti publica orice.

Reclamele sunt cel mai adesea mincinoase si te imbie sa cumperi exact ce nu merita, iar costurile unei carti sunt exorbitante, cu cat e mai bogat ilustrata si are un tiraj mai mic. Copiii sunt dependenti ca finante de parintii lor. Iar o carte, pentru a fi citita, trebuie cumparata. Fondul de carte din biblioteci e devalizat si devitalizat, tot din cauza lipsei de bani.

"De ce sa mai cumpar o carte, cand ea se afla pe Internet?", " De ce sa nu-mi cumpar de acea suma un telefon de ultima generatie, cu care sa imi pot face poze selfie, doar asa e mai cool, nu?", sunt doar cateva intrebari ale generatiei contemporane. Parintii abia reusesc sa plateasca multele dari pentru un trai decent, contra unui timp pe care nu-l pot petrece cu copiii lor, sa stie ce fac ei, ce le-ar trebui.

Elanul parental incepe cu gradinita, continua cu primele clase, dupa care parintii, in marea lor majoritate, se simt depasiti material si cultural si renunta. O familie in care cartea n-a fost la loc de cinste si n-a constituit un instrument de lucru in vremea copilariei parintilor, cu atat mai mult acum nu va putea intreprinde nimic.

Iar scoala, din lipsa de fonduri, de cadre profesioniste, de timp, ba uneori chiar de interes, abia daca organizeaza arar un cenaclu literar, o intalnire la biblioteca de cartier, o intalnire cu un scriitor contemporan.

Exista o legatura intre acest declin al lecturii si limba romana tot mai saraca si mai stalcita pe care o auzim in jurul nostru?

Hotarat, da! Asa cum aerul e infestat de smog si praf, apa de nitriti, hrana de aditivi si inlocuitori, si limba pe care care o vorbim, care reprezinta aerul, apa, hrana noastra sufleteasca si spirituala, e infestata.

Plecarile in afara tarii si reintoarcerile pe drumul dintre saracie si bogatie, convietuirea cu alte etnii locuind pe teritoriul nostru, lenea si dezinteresul scolarilor neaosi pentru a invata corect limba romana literara, snobismul celor care si-au insusit o alta limba, de obicei occidentala, si vai, uita corespondentele lingvistice autohtone, au dus la stalcirea limbii romane si la declinul lecturii in ea.

In "Mentenanta limbii romane", Andrei Plesu ridiculizeaza "anvizajarea", "anchiesatul", "advertaizingul","implementarea"etc., cuvinte care tin de o limba de lemn contemporana, "nici cal, nici magar", tradand snobismul, degenerarea, stereotipia, lipsa de imaginatie a celor mari, modele pentru cei mici.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...