Ziare.com

Obsesiile bizare ale unora dintre cei mai mari regi, imparati si domnitori. In top a intrat si un roman

Joi, 10 Septembrie 2020, ora 05:20

   

Obsesiile bizare ale unora dintre cei mai mari regi, imparati si domnitori. In top a intrat si un roman
Puterea si banii aferente apartenentei la o familie conducatoare pot fi folosite in multe feluri. De-a lungul istoriei, capetele incoronate au fost ocupate cu intrigi si razboaie, dar au gasit timp si pentru obsesii, care de care mai bizare, multe de o cruzime ce le-a pecetluit numele in cartile de istorie.

De ce au aparut aceste obsesii? Unii istorici argumenteaza ca, in unele cazuri, a fost vorba despre probleme de sanatate mintala, iar in altele, pur si simplu pozitia pe care o ocupau le oferea oportunitatile si mijloacele de a-si pune in practica fixatiile.

Ranker a creat o lista a celor mai interesante si mai ciudate obsesii ale unor mari figuri istorice:

Friedric Wilhelm I al Prusiei


A condus Prusia intre anii 1713 si 1740 si a intrat in istorie datorita faptului ca, in timpul domniei sale, armata a crescut de la 38.000 la 80.000 de soldati.
Date fiind vremurile in care acesta a trait, preocuparile razboinice sunt de inteles. El a avut, insa, si o obsesie neobisnuita: crearea unui regiment personal, format din barbati cat mai inalti, "Gigantii din Potsdam".

Exista un singur criteriu care trebuia indeplinit pentru a te alatura Gigantilor: trebuia sa ai o inaltime de cel putin 1,8 metri.

Odata recrutati, soldatii erau tratati foarte bine, cu cea mai buna mancare, solde mari si uniforme. In aceste conditii, multi voluntari se inghesuiau sa se inregimenteze in Gigantii din Potsdam, dar Wilhelm avea alte metode de "recrutare".
Adesea isi platea supusii pentru fiii lor cei mai inalti.
Liderii din alte tari i-au trimis chiar si mici regimente, formate din barbati cu o inaltime peste medie, pentru a mentine relatii de prietenie cu Prusia.
Uneori, Wilhelm apela si la metode mecanice pentru a creste inaltimea soldatilor sai, adesea cu rezultate dramatice: ranirea grava sau decesul "pacientilor".

Ivan cel Groaznic


Ivan al IV-lea a fost incoronat primul tar al intregii Rusii, in 1547. Era un conducator extrem de paranoic si avea o obsesie pentru torturarea si uciderea oamenilor, ceea ce i-a adus in timp si numele de "cel Groaznic".

Potrivit istoricilor, inclinatiile sale spre violenta s-au manifestat de la o varsta frageda: in copilarie, Ivan isi petrecea timpul liber chinuind animale mici, pentru amuzament - captura pasari si le mutila trupurile (le smulgea aripile, le injunghia in ochi), arunca pisici si caini vagabonzi de la inaltime.

Petru al III-lea al Rusiei


Tarul Petru al III-lea s-a nascut de fapt in Germania, insa dupa moartea parintilor sai a fost luat in grija de catre matusa sa, Elisabeta, imparateasa Rusiei.

Petru a avut o domnie scurta, la mijlocul secolului al XVIII-lea, inainte ca sotia sa, Ecaterina cea Mare, sa-i ia tronul. Dar inainte de asta, tarului nu i-a pasat prea mult de pozitia si puterea sa, fiind ocupat mai mult sa se joace cu jucariile sale.

Conform descrierilor, care includ si memoriile scrise de Ecaterina, Petru ar fi petrecut mult timp jucandu-se cu soldatii de jucarie, neglijand chiar si relatiile intime cu sotia sa, din acest motiv.

Insa una dintre cele mai bizare povesti despre tar este acuzarea unui sobolan de tradare si condamnarea acestuia la moarte prin spanzurare. In acest proces, Petru a fost judecator, juriu si calau, indeplinind sentinta cu ajutorul unei franghii mici.

Caligula


Gaius Julius Caesar Germanicus este mai bine cunoscut sub numele de Caligula. El a fost un membru al dinastiei Iulio-Claudiene si imparat, intre anii 37-41, era noastra.

Istoricii il mentioneaza adesea pentru legaturile incestuase cu surorile sale, dar dragostea lui pentru ele pare a fi fost depasita de cea pentru calul sau, Incitatus.

Conform unor relatari istorice, Caligula i-a construit calului un adapost de marmura si il hranea cu fulgi de aur. De asemenea, exista si o serie de legende, care spun despre Caligula ca si-ar fi facut calul consul, dar istoricii inca mai dezbat veridicitatea acestor afirmatii.

Amalie de Bavaria


Alexandra Amalie, printesa Bavariei, la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost o femeie excentrica, impatimita de literatura si autoarea mai multor opere literare.
Pe langa pasiunea pentru scris, ea a avut si cateva obsesii mai speciale.

Printesa suferea, cel mai probabil, de o tulburare obsesiv-compulsiva: nevoia ei de curatenie depasea limitele obisnuitului, purta doar haine albe, iar o relatare mentioneaza ca era convinsa ca a inghitit un pian de sticla, afectiune numita "delirul sticlei", de care au suferit si alte persoane, astfel ca printesa se plimba cu multa precautie, mai ales prin spatiile inguste sau aglomerate, pentru a nu sparge pianul.

Napoleon Bonaparte


Imparatul francez si liderul militar care a cucerit o mare parte din teritoriul Europei, la inceputul secolului XIX, a fost un personaj foarte complex, caruia istoria ii atribuie multe mituri - unele, cunoscute, altele, mai putin. Printre acestea din urma se numara si dependenta de lemnul dulce.

Oriunde mergea, Napoleon avea mereu la indemana lemn dulce, despre care se spune ca il consuma zilnic - pentru placere, dar si ca tratament.
Imparatul a mancat atata de mult lemn dulce, incat pe dinti i-au aparut pete negre.

Qin Shi Huang


Qin Shi Huang a fondat dinastia Qin si este considerat primul imparat al Chinei. El avea tot ce isi putea dori un muritor si nu era pregatit sa renunte la nimic.

Mare parte din viata, Shi Huang si-a consumat-o investind timp, efort si bani pentru a gasi cheia vietii vesnice.

Imparatul consuma constant si in exces elixiruri, despre care credea ca ii vor prelungi viata. Insa aceste potiuni, realizate de alchimisti, contineau adesea mercur si jad, ceeace se crede i-a cauzat moartea.

Feodor I al Rusiei


Feodor I a fost ultimul tar al dinastiei Rurik si fiul lui Ivan cel Groaznic.
Ivan si tatal sau au avut idei foarte diferite legate de distractie - in timp ce Ivan se amuza adesea torturand oamnei si animale, fiul sau a preferat distractii mult mai pasnice.

Feodor era foarte religios si de multe ori putea fi vazut rugandu-se, in biserici si manastiri. Bucuria lui cea mai mare era sa traga clopotele bisericii, pentru a chema credinciosii la slujba. Acest lucru i-a adus porecla de "Feodor Clopotarul".

Ludwig al II-lea al Bavariei


Ludwig a devenit rege inainte de varsta de 20 de ani, dupa moartea tatalui sau. Era mare iubitor de frumos, iubea artele, mai ales opera, teatrul si arhitectura.

Dragostea sa pentru castele si dorinta de a le construi are la baza, cel mai probabil, faptul ca a crescut in uluitorul castel Hohenschwangau.
Istoricii spun ca Ludwig era iremediabil indragostit de Palatul de la Versailles, Palatul Grand Trianon si muzica romantica a lui Wagner.

A inceput sa-si petreaca o buna parte din timp concentrandu-se pe proiectarea si constructia de castele de basm.
Printre creatiile sale se numara Palatul Linderhof si castelul Neuschwanstein, din Bavaria, care a fost sursa de inspiratie pentru castelul Cenusaresei din filmele Disney.
Ludwig a comandat, de asemenea, proiecte precum Herrenchiemsee, o replica partiala a Palatului de la Versailles, care insa nu a fost niciodata terminata.

Vlad Tepes


Contrar parerii geberale, trasul in teapa nu a fost o metoda de executie inventata de Tepes.
Cu siguranta, insa, el a perfectionat-o si i-a extins faima.

Parte din legendele legate de cruzimea lui Tepes se datoreaza si relatiilor complicate pe care le-a avut cu vecinii sai.

Legendele spun ca Tepes a jupuit si decapitat (practica "standard" in epoca) mai multi dusmani decat a tras in teapa, dar numele de Tepes l-a capatat dupa ce, in urma unei victorii asupra otomanilor, Vlad a ordonat ca aproximativ 20.000 de ieniceri sa fie trasi in teapa si i-a lasat in afara orasului Targoviste, pentru ca armata otomana sa-i vada. La vederea aceastei expozitii macabre, sultanul a ordonat oamenilor sai sa se retraga.

Aceste acte de cruzime, dar si multe alte legende tesute in jurul lui Vlad Tepes, au fost sursa de inspiratie pentru Dracula, romanul scris in 1897 de irlandezul Bram Stoker.
Personajul principal al romanului este contele Dracula, devenit unul dintre cei mai renumiti vampiri din literatura, ulterior si din cinematografie.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 8906 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

degenerati

Povestea cu " sange albastru" sau " regi lasati de la Dumnezeu" este o vrajeala pentru prosti si saraci. Asa ii manipulau din vechime pe cei fara carte. De-a lungul istoriei s-a dovedit ca f. multi " cu sange albastru" au fost niste degenerati la propriu si la figurat. La fel papii. Sa fim seriosi, tot oameni sunt si unii si altii, doar ca te-ai nascut intr-o familie instarita nu inseamna ca esti alesul Domnului. Despre unii poti spune ca au fost " alesii Necuratului".

 

printesa

- Anomalie de Bavaria ! 不不不不不不不不不不不不不不不

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor