Dialogurile Ziare.com: Radu Mihaiu: “E nevoie să redefinim ce înseamnă primării de sector"

Sa invatam ipocrizia!

Autor: Hari Bucur Marcu - Expert international in materia apararii nationale
Joi, 27 August 2020, ora 08:28
6227 citiri

Din cele mai vechi timpuri, principala problema cu care se confrunta orice religie este ipocrizia. Este vorba despre comportamentul fatarnic al celui care nu crede in Dumnezeul venerat de o anumita religie, dar zice ca ar crede. Ba, mai mult, merge la biserica, la moschee ori la templu, stie textul religios, precum si ritualurile specifice. Doar ca nu crede in ele.

In particular, atunci cand nu se mai ascunde de ochii lumii, ipocritul nostru nu numai ca recunoaste faptul ca el nu crede in Dumnezeul lui, dar dezvolta si argumente pentru lipsa lui de credinta.

Asta, deoarece ipocritul e sincer si intim convins ca atat lipsa lui de credinta, cu toate argumentele sale pentru ea, cat si ascunderea aceste lipse fata de ceilalti membri ai comunitatii religioase sunt corecte si justificate. Aceasta onestitate in ipocrizie, daca putem sa ii spunem asa, il deosebeste pe ipocrit de un intrigant oarecare, de un mincinos imoral, sau de un manipulator de opinie, cu o agenda ascunsa ori doar din pasiune.

Romanii mai in varsta isi mai aduc aminte ca asa era tot omul in perioada regimului politic comunist. Regim care, printre altele, a avut si pretentia sa inlocuiasca ori sa surclaseze orice religie traditionala cu credinta in partidul comunist si pentru glorificarea ca sfant, daca nu chiar ca zeu, a conducatorului partidului si implicit al statului.

Cu infime exceptii, in Republica Socialista Romania, nimeni nu credea cu adevarat ca Ceausescu ar fi fost vreun zeu, ori ca faimoasele sale indicatii, date prin diferite cuvantari de mare insemnatate nationala, ar fi fost noua biblie, pe care noii credinciosi sa o invete pe de rost, asa cum credinciosii din religiile traditionale invata textele sacre, pentru a le putea urma instructiunile. Dar cu si mai putine exceptii, toata lumea zicea ca crede cu adevarat ca Ceausescu e o zeitate binevoitoare si binefacatoare cu cei care cred in el si ca pretioasele sale indicatii verbale sunt echivalente cu cele mai sacre texte religioase, aducatoare de bine prin simpla lor invatare pe de rost.

Astfel, avem printre noi multi conationali care ne pot spune in detaliu cum este sa fii ipocrit, in sens religios, la nivel de mase.

Insa aceeasi problema o creeaza si cei care sunt ipocriti in dragoste. Ori cei care sunt ipocriti in organizatia in care lucreaza, atunci cand zic ca adera la obiectivele si etosul organizatiei, dar ei nu cred nici in acele obiective, nici in acel etos.

De ce ipocrizia ar fi o problema pentru religii, asa cum este o problema pentru organizatii, sau pentru persoana indragostita?

Din simplul motiv ca substanta credintei religioase este cunoasterea prin credinta. Ori ipocrizia ca deja cunosti ceea ce nu stii impiedica de fapt ca indrumatorul tau religios sa te poata conduce spre cunoastere, spre adevar.

Ipocrizia celui care ar trebui sa invete, dar nu o face este o mare dificultate pentru dascalul laic ori religios. Platon zicea ca necunoasterea de care sufera un invatacel este pentru indrumatorul sau la fel ca boala de care sufera un pacient pentru medicul sau.

Omul nu se naste credincios, ci devine credincios, asa cum nu se naste invatat ci devine invatat, pe masura ce deprinde cititul si scrisul, socotitul, studiul si gandirea critica.

Si tot asa ca la scoala, unde nu il poti indruma sa invete pe elevul care zice ca stie deja lectia, desi nu o stie, si in religie nu il poti indruma pe credinciosul fals sa dobandeasca cunoasterea, atata vreme cat el pretinde ca o poseda, desi nu este cazul.

Mai mult decat atat, la fel ca in cazul unei boli, ipocrizia este contagioasa in domeniul invatarii. Deoarece cunoasterea prin invatare presupune un efort care nu mai trebuie facut de cei care pretind fals ca deja au atins un anumit nivel de cunoastere. Situatie care se poate raspandi cu usurinta in randul celor care nu numai ca fac eforturi de a cunoaste, dar mai si fac cu obida acele eforturi.

Dar ce este de cunoscut prin credinta? Mai ales in vremurile noastre, cand orice informatie este la indemana oricui are o tableta sau un telefon cat de cat inteligent, conectate la internet?

La nivelul bunului simt, sunt realitati pe care nu le putem cunoaste direct, prin simturi, sau prin experimentare. Cum ar fi alcatuirile sub-atomice, ori gaurile negre din Univers. Sau cum ar fi evolutia vantului sau comportamentul multimilor. Toate aceste realitati pot fi doar intuite, banuite, inferate sau cunoscute prin modelare verbala, matematica, teoretica sau chiar prin modele la scara.

Dar la fel pot fi cunoscute prin meditatie, ori prin studiul textelor unor ganditori care au facut ei acest exercitiu de meditatie, la vremea lor.

In tot cazul, doar simplul fapt ca cineva ne spune cum stau lucrurile cu o anumita realitate nu inseamna cunoastere pentru noi.

Cateva argumente:

Gautama Buddha, intemeietorul budismului, care numara astazi vreo 600 de milioane de credinciosi, are o poveste unde ii spune unui invatator, la sfarsitul cursurilor, ca el acum stie tot ceea ce stie si invatatorul si ca ar putea sa reproduca la clasa toate lectiile, dar asta nu inseamna ca cunoaste altceva decat acele vorbe.

Confucius, intemeietorul filosofiei ce ii poata numele si care are ceva mai putin de un miliard de credinciosti, daca le putem spune asa, a avut multi invatacei. Cu sutele. Dintre acestia, a recunoscut ca fiind cunoscatori doar 77, catalogati in doua grupe egale, majori si minori. De ce numai atatia? Deoarece doar atatia au si patruns cu mintea lor instructiunile date de invatator, ceilalti doar au invatat pe de rost, fara cunoastere propriu-zisa.

Coranul, cartea sfanta a musulmanilor, care sunt mai multi de un miliard pe planeta, arata ca Allah, care este si Dumnezeul crestinilor si al evreilor, a stabilit ca pedeapsa cea mai aspra pentru ipocriti este interzicerea accesului la cunoastere. Interzicere prin sigilarea cailor de acces catre inima, ochii si urechile acestora.

Vechiul Testament din Biblie, care este si Biblia evreilor, contine vorba lui Dumnezeu, a profetilor si a inteleptilor din vechime, din care rezulta ca fatarnicul va fi perdant si in viata si in fata lui Dumnezeu, pe cand cel corect si onest va beneficia si de intelepciune, si de bunavointa divina.

Noul Testament din Biblia crestina contine pilde, parabole si precizari facute de cei care povestesc despre Iisus, din care rezulta ca Dumnezeu si Fiul Sau stiu cand un credincios este drept si cand este ipocrit. Iar ipocritului i se refuza binecuvantarea divina.

Desigur, in materia religiilor, principala cunoastere este despre Dumnezeu. Ceea ce se poate interpreta ca fiind cunoasterea despre om, atata vreme cat majoritatea religiilor actuale venereaza zeitati antropomorfe. Adica, Dumnezeu l-a facut pe om dupa chipul si asemanarea Lui. Ceea ce se poate reduce, sau generaliza, dupa voia fiecarui om, la cunoasterea de sine.

Inscriptie nu intamplator pusa deasupra intrarii in Templul lui Apollo, din Delphi, intr-o vreme de dinainte de budism, confucianism, crestinism ori mahomedanism.

Asa ca am putea spune, fara sa gresim, ca ipocritul isi refuza, de fapt, cunoasterea de sine. Fara sa stie, ca nici nu are de unde sa afle, ca isi face astfel un imens rau.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Hotelurile din Germania în care va fi cazată România la Euro 2024
Hotelurile din Germania în care va fi cazată România la Euro 2024
UEFA a stabilit hotelurile pe care echipele le vor folosi pentru partidele ce se vor desfăşura în cadrul turneului final al EURO 2024, informează FRF. În fiecare oraş gazdă, UEFA a...
Reuters, despre șansele lui Klaus Iohannis de a deveni șeful NATO. Numele președintelui român vehiculat „în discuții informale”
Reuters, despre șansele lui Klaus Iohannis de a deveni șeful NATO. Numele președintelui român vehiculat „în discuții informale”
Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat joi că îl susţin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la şefia NATO, plasându-l pe...
#Republica Socialista Romania, #Romania, #Budha, #confucius, #Biblia, #Dumnezeu , #civilizatie