Ce nu stiai despre cartierul tau

Duminica, 25 Aprilie 2010, ora 11:01
23352 citiri
Ce nu stiai despre cartierul tau

Toata lumea stie de unde vine numele Bucuresti. Legenda lui Bucur, care a imbracat mai multe identitati - de la cioban, fiu de voievod, boier roman, haiduc, pescar sau plugar - este scrisa in istoria orasului. Si, surprinzator, scriitori straini au fost cei care l-au promovat pe Bucur.

Robert Welsh, pastor anglican de origine irlandeza, venit la noi in 1824, spune ca inainte Bucurestii fusesera "un sat asezat intr-un loc mlastinos, apartinand unui boier numit Bucur, de la care si-a luat mai apoi numele".

Pentru elvetianul Francois Recordon, Bucur era pescar iar pentru publicistul francez Raol Perrin era negustor bogat. Copiii lui Bucur au fost numiti dupa forma la plural a numelui tatalui lor: Bucuresti, nume pe care l-au dat apoi si viitorului oras.

Nu este foarte clar nici cine a fost intemeietorul Capitalei Romaniei. "Raguzanul Giacomo de Pietro Luccari, intr-o lucrare tiparita la Venetia, aminteste despre Negru Voda ca intemeietor al Bucurestilor - afirmatie provenita tot din mediul romanesc.

Alta traditie il vedea pe Mircea cel Batran ca cel dintai care a pus piatra de temelie a orasului, ridicand o biserica cu hramul Buna Vestire si un palat pe locul de astazi a Bucurestilor", a declarat, pentru Ziare.com, Lelia Zamani, muzeograf la Muzeul Bucurestiului.

Daca despre provenienta numelui Capitalei Romaniei s-a tot scris pana acum, un subiect inedit ar fi originea cartierelor bucurestene. Camelia Ene si Mihaela Rafaila de la Muzeul Bucurestilor ne-au oferit o documentare interesanta despre istoria diferitelor cartiere bucurestene.

Balta Alba

Exista mai multe opinii cu privire la numele cartierului Balta Alba. Astfel, se crede ca in timpul "ciumei lui Caragea", in 1813, mortii erau adusi in aceste locuri aflate la marginea mosiei Dudesti si stropiti cu var nestins.

Ploile spalau varul, formand balti albe. Dupa alte pareri se pare ca pe la 1900 era un carciumar, pe nume Petre, care avea pe langa carciuma si o gradina de vara. Langa localul lui se afla un teren destul de mare si usor adancit unde apa de ploaie, odata stransa nu se evapora rapid, stand acolo cu saptamanile.

Razele soarelui se reflectau in acea balta, dand impresia unei intinderi albe, lucru care l-a determinat pe carciumar sa-si boteze localul "Balta Alba". Carciuma avea si o firma pictata cu o balta pe care inotau cateva rate.

Baneasa

Initial aici s-a aflat un vechi sat Carstienesti, care a intrat in anul 1761 in proprietatea Ecaterinei Vacarescu ("baneasa"), vaduva marelui ban Stefan Vacarescu (banul era un mare dregator, cel mai inalt rang boieresc din Tara Romaneasca).

Ea a ctitorit biserica cu hramul Sfantul Nicolae in apropierea Soselei Bucuresti-Ploiesti. Locuitorii acestui sat, devenit ulterior cartier se ocupau in perioada interbelica cu laptaria.

Berceni

La Sud de Bucuresti poposeste o ceata de husari berceni condusi de groful Miklos Bercsenyi (in timpul razboiului austro-turc). Soseaua Berceni este o artera noua la fel ca si cartierul format dupa 1945.

Colentina

Exista la 12 aprilie 1575 satul Obilestilor pe Colentina, la est-ul orasului, intre Dobroesti si Florestii de Sus. Referitor la originea numelui raului, a lacului si a satului Colentina exista o etimologie populara: colea-n tina, adica in noroi, in mlastina. Adevarul este ca acele locuri erau atunci intesate de mlastini care, mult mai tarziu au fost asanate (incepand din anul 1933).

Colentina a fost mereu o zona de distractie si de petreceri pentru bucuresteni, dar si de instructie militara.

Cotroceni

Soseaua si cartierul poarta numele unui vechi sat, Cotroceni, amintit documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Langa sat se afla falnica si deasa, Padurea Cotrocenilor, loc de refugiu pentru cei ce doreau sa-si piarda urma, de unde probabil expresia "a se cotroci".

In 1671, satul a intrat in proprietatea marelui logofat Serban Cantacuzino. Acesta, acuzat ca urmarea sa devina Domn, si-a atras ura domnitorului Gheorghe Duca, fiind nevoit, astfel, sa fuga pentru a-si salva viata.

Scaparea a gasit-o in padurea Cotrocenilor, unde a stat ascuns trei zile, iar drept multumire a ridicat pe un lacas de cult mai vechi, o frumoasa biserica de zid: manastirea Cotrocenilor.

Crangasi

In aceasta zona exista o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. In a doua jumatate a sec.XVI, existau pe aria bucuresteana: Obilestii - pe Colentina, Dobroestii (la N-E) de Marcuta Hodopenii (azi Otopeni) de la un Hodopa la nordul orasului si Crangasi sau Rosiul pe Dambovita la N-E de oras.

Dealul Spirii

Dealul Spirei se numea Dealul Lupestilor din sec.XVI. Avea numeroase vii ce apartineau Manastirii Radu Voda(prin cumparare). Ulterior biserica Spirea Veche (Strada Uranus 27), care domina Dealul Spirii si imprejurimile lui, a fost construita de doctorul Spirea (Spiridon Kristofi) pe acest deal inainte de anul 1765, cu ajutorul rudei sale Hristofi (fost ceaus spataresc si mai apoi capitan de lefegii).

Inainte de secularizarea averilor manastiresti, manastirea acum, ce purta numele "Dealul Spirea", poseda doua mosii, dand numele sau unui intreg cartier al Bucurestiului.

Dristor

Numele vine de la cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi, denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor.

Documentele negustorilor atesta pe un"Maer Sin David Dristorean". Cetatea Silistra (Dristor) a fost luata drept gaj impreuna cu Principatele Romane de Rusia conform Regulamentului Organic la 1829.

Giulesti

Initial Giulestii a fost un sat invecinat orasului Bucuresti.

Giulestii se pare ca au fost pomeniti in documentele medievale incepand cu anul 1548. Lt.-col. D. Pappasoglu aminteste in scrierile sale de "intinsa campie a Giulestilor" si despre biserica facuta de familia Giulesti, nume care este dat mai tarziu strazii si cartierului. Localitati cu numele de Giulesti exista in toate provinciile romanesti. Giulea este un nume vechi in onomastica romaneasca, provenind de la numele latinesc Iulius.

La 2 aprilie 1548, Mircea Ciobanul intareste lui Stroe din Giulesti mosia pe care a cumparat-o: "toata partea lui Giulea, de la rovina lui nicul pina la Colintina".

Giulea a fost stapanul mosiei Giulesti impartita in trei: Giulestii din Deal, Giulestii din Vale si Giulestii Domnesti. Dupa ce s-a construit Gara de Nord (la inceput numita Gara Targovistei), pe Calea Giulesti au inceput sa se ridice casele modeste ale muncitorilor feroviari.

Drumul Taberei

Originea numelui strazii si a cartierului se afla in evenimentele anului 1821, cand a avut loc miscarea antifanariota condusa de Tudor Vladimirescu. Oastea pandurilor lui Tudor, intrata in Bucuresti, in martie 1821, si-a stabilit tabara la Manastirea Cotroceni, unde au fost facute si lucrari de fortificatii.

Tot acolo se faceau exercitii militare, iar mesteri adusi special confectionau care si arme. De asemenea acolo erau recrutati si noi osteni. De aceea in memoria bucurestenilor a ramas numele de "drumul Taberei". Dupa alte pareri, numele cartierului s-ar datora faptului ca pe la 1900 aici s-ar fi aflat baracile unde erau incartiruiti recrutii adusi de la tara.

Ferentari

Cartier muncitoresc realizat in 1945-1947 cu aproape 600 de apartamente. In DEX ferentar (plural - ferentari) inseamna soldat din vechea pedestrime usoara. (Din lat. ferentarius)

Floreasca

In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei "Floresti de pe Colentina".

Sub Mihai Viteazul e constatat satul Florestii (al Floreascai) pe Colentina la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc, de Jos.

Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.

(Calea Grivitei)

Aici se afla la 1608 manastirea ridicata de Cernica Mare Vornic. Mai tarziu unele documente atesta faptul ca o parte a acestei mosii a apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. In secolul al XIX-lea zona a fost parcelata si s-au trasat strazi pe care s-au construit case, printre care si Calea Floreasca. In anul 1922 a aparut cartierul Floreasca, ridicat pe marginile imundei gropi de odinioara.

Ghencea

Numele mahalalei Ghencea apare in anul 1852 pe harta realizata de catre maiorul A. Borroczyn.

Constantin C. Giurescu considera ca numele de Ghencea ar fi originar din neamul boierilor Burnazesti, ctitori ai Bisericii Ghencea (1820).

Zapisul din 16 iunie 1853 spune: "mahalaua biserica Ghencii ce-i zice si Lupesti".

In timpul domniilor fanariote au aparut detasamentele de arnauti, alcatuite din mercenari albanezi, sarbi, greci, etc. Calaretii arnauti din alaiul domnesc - ghenci - aveau un comandant numit in limba turca ghenci - aga, adica "seful voinicilor", si poate de aici originea numelui de familie romanesc Ghencea si a cartierului din sud vestul Capitalei.

Lipscani

Strada Lipscani a fost prima strada mentionata in documente, la 1589, fiind numita "Ulita cea Mare de langa Curtea Domneasca". Numele strazii, de origine germana, a venit la noi prin filiera rusa, fiind derivat din cuvantul Lipsca (Leipzig), la care s-a adaugat sufixul -an.

De la lipscan s-a format lipscanie, adica "marfa vanduta de lipscan, manufactura". Acest nume s-a datorat negustorilor romani, greci, bulgari, sarbi, armeni, care desfaceau in pravaliile lor marfurile aduse de ei din Leipzig.

Marfurile de lipscanie erau reprezentate de tot felul de produse textile, unele fine, ca postavurile din Flandra, matasurile de Lyon, flanelele de Viena, muselina din Anglia, dar si panza muscaleasca, stofa de lana, voal, stamba, madipolon (panza alba si fina de bumbac, din care se confectionau albiturile) etc.

Militari

Pe acest loc se afla un cartier suburban, infiintat la sfarsitul secolului al XIX-lea locuit de subofiteri si gradele inferioare din armata. Din punct de vedere administrativ, zona face parte din orasul Bucuresti incepand cu 1950, ulterior ridicandu-se aici cartierul de blocuri.

Cartierul (Soseaua) Pantelimon a fost numit dupa Biserica Pantelimon, biserica avand hramul Sfantului Pantelimon. Constructia bisericii a inceput la 1735, la porunca domnitorul Grigore al II-lea Ghica. (Panteleimon, dupa grafia elena, insemna "intru totul milostiv".)

(Piata Senatului din Centru)

Biserica a fost reconstruita in anul 1790 in timpul razboiului ruso-austro-turc, ctitori fiind preotul Ivan de la Silivestru, Constandin , logofatul Boranescu si alti pravoslavnici crestini.

Rahova

Strada sau mai bine zis Calea Rahovei (care inainte s-a numit Podul Calicilor) a primit acest nume in 1878, dupa Razboiul de Independenta, in amintirea luptelor de la Rahova, fortareata turceasca din Bulgaria cucerita de armata romana. Numele strazii s-a extins si asupra cartierului.

Salajan

Cartier nou (dupa 1945) care ia denumirea de la un fruntas al miscarii muncitoresti si revolutionare Leontin Salajan, originar din jud. Satu Mare. Alte cartiere cu denumiri dupa fruntasi ai miscarii muncitoresti: Alexandru Moghioros, Miron Constantinescu.

Titan

Numele cartierului a fost luat de la Fabrica de ciment Titan, infiintata in 1912.

Vitan

De la D.Papazoglu aflam ca vitanul este: "in ocolul orasului, spre Nord este campia Vitanului, unde vitele orasenilor isi aveau pasciune".

Citeste si:
Valeriu Nicolae, despre "românismul" clamat de George Simion: "Are o puritate etnică mult mai apropiată de a mea"
Valeriu Nicolae, despre "românismul" clamat de George Simion: "Are o puritate etnică mult mai apropiată de a mea"
Liderul AUR George Simion a provocat vineri, 14 ianuarie, incidente foarte grave la Timișoara, intrând cu forța în sediul primăriei. Simpatizanții alianței au făcut cu această ocazie...
Semnăturile strânse de USR pentru un referendum privind demiterea primarului din Agigea, validate de AEP. De ce este acuzat social-democratul
Semnăturile strânse de USR pentru un referendum privind demiterea primarului din Agigea, validate de AEP. De ce este acuzat social-democratul
USR a anunțat sâmbătă, 15 ianuarie, că semnăturile adunate pentru demiterea primarului PSD din Agigea, Maricel Cîrjaliu, au fost validate de Autoritatea Electorală Permanentă și Direcţia...