Cine a fost Mihai Eminescu - biografie

Marti, 15 Ianuarie 2008, ora 07:09

   

Cine a fost Mihai Eminescu - biografie
S-a nascut in 15 ianuarie 1850, la Botosani.

Era al saptelea copil, din cei unsprezece ai familiei Eminovici. Tatal, Gheorghe Eminovici, provenea din razesii din satul Calinesti, judetul Suceava. Mama, Raluca, era fiica stolnicului Iurascu din Joldesti. In 1841, tatal primeste de la Mihail Sturza, domnitorul Moldovei, rangul de caminar. In 1849 cumpara jumatate din mosia Ipotesti, unde se naste Mihai.

Casa parinteasca avea livada si tei imensi. In copilarie, colinda padurile cu o carte in mana: "Fiind baiet, paduri cutreieram
Si ma culcam ades langa izvor"

Din clasa a III-a primara urmeaza scoala la Cernauti, unde il are ca profesor si pe Aron Pumnul, un mare patriot, pe care Eminescu l-a admirat in mod deosebit. In 1869 tatal sau il trimite la Viena, la Universitate, unde studiaza cursuri de filozofie, istorie, drept, economie politica, anatomie. Din perioada studentiei vieneze dateaza prietenia poetului cu ardeleanul Ioan Slavici, prietenie datorata preocuparilor literare comune si implicarii celor doi in activitatile desfasurate de societatile studentilor.



In primavara anului 1872, aflata la Viena pentru o perioada mai lunga de timp, Veronica Micle il cunoaste pe Eminescu in cercul studentilor romani. Societatea Junimea hotaraste acordarea unei subventii lui Mihai Eminescu pentru a-si continua studiile la Berlin. Sosit la Berlin din luna octombrie 1872, Eminescu se inscrie ca student la Universitatea din Berlin, Facultatea de Filozofie. Frecventeaza cursuri de filozofie, filozofia stiintei si de istoria antica. Urmeaza printe altele cursurile lui Duhring (Logica si principiile filozofiei), Zeller (Istoria filozofiei), Lepsius (Monumentele Egiptului).

In 1874, Eminescu este numit director al Bibliotecii Universitatii din Iasi; depune juramantul in aula Universitatii, in fata rectorului Stefan Micle. Participa la sedintele Junimii iesene, unde isi citeste creatiile literare. In 1875 Titu Maiorescu il numeste revizor scolar pe judetele Vaslui si Iasi.

Intra in gazetarie la "Curierul de Iasi" pe care-l numea "foaia vitelor de pripas". In octombrie 1877 este chemat la "Timpul" in Bucuresti. Munca in redactie este istovitoare. Activitatea literara a lui Eminescu se intinde pe mai mult de zece ani. Se stinge in zorii zilei de 15 iunie 1889. Este ingropat la cimitirul Bellu.

Eminescu nu este un "meteor iesit din neant ca un miracol fara nici o legatura cu trecutul. Eminescu este cel mai traditional poet, absorbind toate elementele, si cele mai marunte ale literaturii antecedente", spunea George Calinescu.

Poezia

Geniul sau poetic atinge numeroase domenii, de la poezia inspirata din folclor, din istorie, pana la capodopera sa "Luceafarul", semnul fumdamental lasat noua. Cand spunem poetul Eminescu, prima poezie care ne vine in minte este "Luceafarul".

Nouazeci si patru de strofe a caror "unitate se infaptuieste muzical". Mitul este simplificat si redus la o antiteza morala. Catalina sta la indoiala, ea trebuie sa aleaga intre geniu si sluga,alegand la sfarsit sluga. Finalul este magistral:

"Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece,
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece."

Eminescu este un poet universal. Izolarea sa e conditia geniului singur printre oamenii obisnuiti. Geniile sunt solitare, nu pot trai intr-un spatiu stramt, de unde vastitatea cadrului romantic in intindere si inaltime. "Poezia cu genii este intotdeauna si o poezie cosmica" spunea George Calinescu.

Poetul a scris in stil folcloric adevarate capodopere:
"Mai am un singur dor,
In linistea serii
Sa ma lasati sa mor
La marginea marii
Sa-mi fie somnul lin

Si codrul aproape
Pe ntinsele ape
Sa am un cer senin"

Folclorul lui Eminescu este "o complexa imbinare de mitologie populara si filozofie intr-o forma care pare lineara, dar care e de o savanta impletitura" spunea Calinescu. Poetul scrie poezii populare si cu idei culte.

"Ideal pierut in noaptea unei lumi ce nu mai este,
Lume ce gandea in basme si vorbea in poezii,
O! te vad, te-aud, te cuget, tanara si dulce veste
Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei."

Asa incepe poezia "Venere si Madona", scrisa in 1870. Eminescu a fost un maestru neegalat al poeziei, si a dovedit o sensibilitate si o profunzime deosebita la poeziile de dragoste. Printe celebrele sale poezii amintim: De cate ori iubito?, Dorinta, Venere si Madona, Craiasa din povesti, De ce nu-mi vii, Departe sunt de tine, Fat Frumos din tei, Floare albastra, Inger de paza, Iubind in taina, Luceafarul, O, ramai, Pe langa plopii fara sot, Sara pe deal

Veronica Cimpeanu, casatorita din 1864 cu profesorul universitar Stefan Micle, a insemnat pentru Eminescu marea dragoste. Veronica il cunoaste pe Eminescu in 1872 la Viena. O data cu stabilirea poetului la Iasi, intre cei doi se naste o afectiune profunda, care le va marca amandurora existenta. S-au nascut in 1850 si s-au stins din viata in acelasi an, 1889. Suferinta din dragoste a prilejuit scrierea unora dintre cele mai sensibile poezii.

"Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Caci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.
De-un semn in treacat de la ea
El sufletul ti-l leaga,
Incat sa n-o mai poti uita
Viata ta intreaga."

Celebre sunt si poeziile "Epigonii", "Glossa", "Scrisoarea a III a".
Opera sa este impresionanta prin intindere si profunzime. Poetul Mihai Eminescu apartine romanilor. A fost denumit poet national si universal, scriitorul total al literaturii romanesti, poetul nepereche, geniul tutelar al culturii neamului, fauritorul limbii literare, Luceafarul culturii romanesti. El spunea "Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar".

Un mare patriot

Publicistica lui Eminescu la "Timpul" este orientata spre viitorul poporului roman. Poetul oferea contemporanilor sai "icoane noi " si "icoane vechi " prin care exemplifica mersul societatii romanesti. El evoca in "icoane vechi" numai perioadele de stabilitate si progres in toate domeniile. Se declara categoric pentru iesirea Romaniei din stadiul de tara agrara si pentru transformarea ei in tara industriala.

Militeaza pentru ocuparea functiilor din cadrul institutiilor statului de catre oameni cu pregatire, devotati tarii si cinstiti. Conceptia sa privind natura statului, rolul capului statului si al organismelor statului este exprimata inca din primele articole publicate in "Federatiunea" in 1870.

"Viitorul poporului nostru poate fi asigurat numai in functie de apararea si dezvoltarea " sustine cu convingere poetul.
Eminescu si-a pus intreaga sa activitate de ziarist in slujba dreptului la existenta nationala a poporului roman.

Poezia "Ce-ti doresc eu tie,dulce Romanie? " exprima patriotismul sau:
"Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu'n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mandri aste le nutresc;
Caci ramane stanca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc."

Publicistica

Eminescu isi incepe activitatea la cotidianul bucurestean "Timpul" la inceputul lui noiembrie 1877 si o incheie in iunie 1883. Poetul este chemat de la Iasi de Ion Slavici (care raspundea de partea literara si de politica externa a aziarului). Intr-o perioada critica pentru Timpul. Razboiul din Balcani se incheiase si se impunea discutarea cu mare prudenta a problemelor politice.

Slavici initiaza o campanie de presa,care este inaugurata de Eminescu cu articolul "Dorobantii". In campanie nu sunt crutati nici liberalii dar nici conservatorii sau proprietarii ziarului, ceea ce a dus la dese conflicte intre poet si conducerea cotidianului. Cucerirea independentei tarii deschide noi perspective. Partidele politice isi elaboreaza noi programme de activitate. Eminescu este numit in februaire 1880 redactorsef si incepe sa dea orientarea politica a ziarului.

Publica o serie de articole "Studii asupra situatiei", majoritatea ca al doilea editorial. Se axeaza mai ales pe viata politica interna. Este o perioada de maxima intensitate in activitatea sa. Consolidarea pozitiei partidului liberal determina gruparea junimista din partidul conservator sa se orienteze spre liberali. Ca urmare Eminescu lasa conducerea Timpului lui G.Pancescu in decembrie 1881. Poetul ramane prim redactor pentru partea politica. Publica trei articole pe saptamana si urmareste presa straina, in special cea germana. Activitatea sa publicistica nu mai este la fel de intensa. Trece pe planul al doilea. In acesata periada definitiveaza "Luceafarul". Orientarea politica a "Timpului" incepand din ianuarie 1883 determina scaderea interesului lui Eminescu pentru ziar.

Si-a incepul publicistica politica cu o polemica cu presa din Imperiul austro-ungar in sprijinul revendicarilor romanilor de sub stapanirea acestora si o incheie la "Timpul" tot cu o polemica, cu aceeasi presa din Imperiul austro-ungar, in care condamna asuprirea nationala si practicile demagogice din viata politica. Poetul isi reia activitatea publicistica in noiembrie 1888 prin colaborarea la "Romania libera". Pledeaza in articolele sale pentru schimbarea "relatiilor" de munca pentru a veni in sprijinul "celor nemultumiti". De la "Romania libera" trece la "Fantana Blanduziei" la care colaboreaza in decembrie 1888 si in ianuarie 1889. Militeaza pentru ridicarea "starii igienice si materiale a cultivatorilor".

Sursa: STIRI.TVR.RO / INFO CULTURAL
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 131782 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Comentarii
mihai
rank 1
DACA NU AR FI FOST EMINESCU...
Am fi fost mai saraci sufleteste si nu ne-am fi identificat ca neam .
Ne nastem si murim cu EL.Geniile nu au ce cauta in aceasta tara. Uitati-va ce functii mizere i s-au oferit...E TOTAL NEDRE
fany
rank 1
este foarte interesant.Va propun sa cititi cu mare atentie!:D
este kam lunga asa k nu am citit tot dar pare a fi interesanta povestea celui mai mare poet roman.imi plac foarte mult operele create de el, in special scrisoare a 3 a.Aceasta opera mi s-a parut cea mai interesanta,insa si celelalte sunt destul de reusite. Ce sa mai spun?
Acest poet nu are pereche si nici nu cred ca va avea vreodata,pentru ca el a fost unicul cel mai adorat poet roman.Si cred ca nu doar romanii l au adorat ci si ceilalti din intreaga Europa,sau intreaga lume.Asta a fost tot ce am avut de spus.
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor