31 august, ziua Limbii Romane stalcite (Opinii)

In luna februarie, plenul Camerei Deputatilor a adoptat proiectul de lege prin care se sarbatoreste pe 31 august "Ziua limbii romane".

Propunerea legislativa a fost initiata in 2011 si aprobata de Senat in sedinta din 6 decembrie 2011, iar zilele trecute, presedintele a promulgat-o. Mai trebuie spus ca de ceva vreme astfel de sarbatori se tot inmultesc, unele aducand dupa sine si zile libere, ceea ce e semn de mare bunastare nationala.

In respectiva lege nu ni se spune ce limba romaneasca sarbatorim, aceea ca un "fagure de miere", mostenita de la inaintasii Eminescu, Creanga, Caragiale..., sau aceea stalcita, macelarita si ultraschimonosita pe Internet. Fac parte dintre aceia care nu inteleg in ruptul capului cum e posibil ca la scoala copiii sa invete a scrie cuvintele intr-un anume fel si cand intra pe Net sa citeasca reviste si ziare, sa comunice intre ei pe retelele de socializare si pe forumuri sa scrie altfel.

De ce altii nu renunta la diacritice?

Din curiozitate, am cautat pe Net presa in limba franceza, germana, unde cuvintele se scriu ca in dictionar, cu accente si alte semne necesare unei ortografii exacte. Chiar si postarile comentatorilor, scrise si ele ca si continutul articolelor in aceeasi limba invatata la scoala, sunt absolut corecte.

Veti spune ca in franceza sau germana sunt mai putine semne diacritice ca in limba romana, ceea ce s-ar putea sa fie adevarat. De aceea, vizitam site-urile principalelor ziare si reviste maghiare, finlandeze, poloneze..., cu mult mai multe semne ajutatoare ca in romana, si descoperim aceeasi situatie: oricat de multe semne diacritice ar fi, ele se respecta. Ceea ce nu se intampla in romaneste. Din ce ratiune nu pricep.

Iata catastrofa!

Mai intai sa vedem faptele: de exemplu, cuvantul "fata" fara diacritice poate insemna 1. subst. fiica, 2. subst. obraz, 3. subst. peste (mic) , 4. subst. pitipoanca, 5. vb. a naste, iar prin multimea de sensuri a fiecaruia din cele cinci situatia intelegerii textului poate fi ingreunata, de nu cumva imposibila.

Iar astfel de cuvinte in limba romana sunt cu zecile de mii. Este una dintre cauzele analfabetismului in crestere la tineri precum si a lipsei de aderenta a cititorilor pe Net. In consecinta, a aparut tabloidizarea aculturala, cand majoritatea internautilor cauta imagini si filmulete. Asemeni copiilor de gradinita.

Mai adaugati acestei situatii absenta unor lucrari lexicografice serioase si integrale de tipul dictionarelor Oxford, Chambers, Robert, Larousse..., a unor gramatici normative universal respectate. A se mai lua in calcul si ultima reforma ortografica, facuta in graba si inca nerecunoscuta de toti specialistii si aveti tabloul sumbru al sarbatorii de pe 31 august.

Constitutia si limba romana

Acum toate privirile sunt atintite asupra noii variante a legii supreme, Constitutia. Ar fi bine de stiut ca o sumedenie de sintagme, propozitii, fraze, articole... ortografiate fara diacritice in textele de lege care circula pe Net creeaza o multime de neintelegeri si decizii gresite, ceea ce duce la ingreunarea proceselor legislative si justitiare.

Oricine stie ca inainte de a construi ceva ai nevoie de instrumente certe, iar limba romana este unul dintre aceste instrumente absolut necesare.

In conditiile in care strainii au dificultati la folosirea traducatorului automat oferit cu generozitate de Google din pricina celor relatate mai sus, ceea ce nu se intampla atunci cand traduci din germana in franceza, de exemplu, ramane de neinteles de ce autoritatile publice romanesti nu vor sa aplice norma limbii romane, aceea invatata de noi toti la scoala. Cui foloseste?

Cine se mai ingrijeste de limba romana?

O alta situatie de-a dreptul ingrijoratoare este corectitudinea limbii romane vorbite. Nu poti sa nu ramai oripilat ca, de la cea mai inalta functie in stat, la ultimul participant la talk-show-uri, moderatorii fie nu-si dau seama, caci adesea ei insisi gresesc, trec cu seninatate peste exprimarile gresite.

Din fericire, deocamdata greseala este exceptia, nu regula. Insa posibilitatea ca limba romana sa se strice si mai abitir e una reala.

Or Romania are un Parlament, pastrator al suveranitatii nationale. Daca nu se ingrijeste de instrumentul nostru de comunicare, de identitatea nationala, de principalul vehicul al stiintei si culturii romanesti, atunci pentru ce mai exista?

Nu cumva de aici se trage lipsa de performanta nu doar a politicii, ci si a scolii romanesti?

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...