Dosarele istoriei: Printesa Martha Bibescu, o emblema europeana

Putine nume atat de rasunatoare cunoaste lumea mondena si culturala a Romaniei, ca cel al printesei Martha Bibescu, nascuta Lahovary, inrudita cu familia Mavrocordat (prin mama), cu familia Brancoveanu (prin sot), cu contesa Ana de Noailles, cu Elena Vacarescu, dar si cu familii franceze, din genealogia directa a imparatului Napoleon Bonaparte.

Mama ei, printesa Emma Mavrocordat, suferind o depresiune nervoasa in urma pierderii singurului ei fiu, a acordat putina atentie fiicei, de a carei educatie s-a ocupat mai mult tatal si bunicul.

O nonconformista, la inceputul secolului XIX

Datorita carierei diplomatice a tatalui sau, Martha si-a impartit copilaria si adolescenta intre Bucuresti si numeroase alte capitale, ceea ce a ajutat-o sa cunoasca de timpuriu limbile straine si sa se simta in largul ei, indiferent de limba pe care o va vorbi.

Educatia i-a fost completata de diferite institutoare, iar mai tarziu a fost eleva la pensionul Dubuc de la Biarritz, pe care il va defini ulterior, atat de plastic, in jurnalul sau: "cripta copilariei mele".

La varsta de numai 16 ani, a cunoscut o pasiune iesita din comun prin idila cu printul George Valentin Bibescu - nepot al fostului domn din 1948 - cu care s-a si casatorit in 1902.

La putin timp dupa nasterea fiicei lor, cei doi hotarasc sa duca vieti separate. Nu divorteaza, dar evenimentul va alimenta din plin soaptele saloanelor bucurestene si chiar europene.

Eliberata de conventiile asumate prin casatorie, Martha Bibescu se va afirma stralucit pe plan social, politic si sentimental.

Doua sabii nu incap intr-o teaca

Putem spune ca politica si literatura au marcat de la inceput viata Marthei Bibescu datorita mediului familial. Ele vor marca pregnant modul ei de viata alaturi de mai multe iubiri.

Faima ei nu numai in tara, dar si la nivel european, nu s-ar putea explica, decat facand corelatii precise intre pasiunea pentru literatura, viata politica si cea sentimentala.

Sustinand, inca dinainte de 1914, intrarea in razboi a Romaniei, alaturi de Anglia si Franta s-a bucurat de simpatia viitoarei regine Maria, simpatie pe care a pierdut-o brusc, in momentul cand ea insasi a inceput sa se bucure de atentia viitorului rege Ferdinand. Presa rautacioasa a comentat ca doua sabii nu pot incapea intr-o teaca.

Cand realitatile abunda cu detalii, nu lipsesc insinuarile

A avut un rol important in combaterea simpatiilor pro-germane, in ciuda unui episod, privind dragostea ei fata de printul mostenitor al tronului Germaniei. Asupra acestei aventuri, Martha Bibescu insista in jurnalul ei, prezentandu-l ca pe un eveniment crucial, hotarator chiar in soarta istoriei.

Legaturile ei sentimentale au continuat uluitor, incepand cu printul Charles-Louis de Beauvau Caron si continuand cand cu regele Spaniei, Alfons al XIII-lea, cand cu lordul Christopher Thompson, care si-a petrecut o vacanta in palatul de la Mogosoaia, in preajma primului Razboi Mondial.

Exista si versiunea conform careia aristocratul englez ar fi venit in Romania anume cu misiunea de a determina semnarea aliantei romano-anglo-franceze, privind intrarea Romaniei in razboi. Detractorii printesei pretind ca tot el a initiat-o in stiinta spionajului, ba chiar au acuzat-o de un joc dublu, pus atat in slujba englezilor, cat si al germanilor.

Se insinua ca ar fi un fel de Mata Hari a Romaniei, desi nu incape loc de nici o paralela, tinand seama atat de originile obscure ale dansatoarei olandezo-franceze, cat si de evolutia spectaculoasa a printesei romance in lumea inaltei societati si a literaturii europene.

Prezenta langa marii potentati ai zilei

Aceste insinuari pornesc de la fapul ca, incepand cu anul 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru raniti la Bucuresti, unde a ramas sub ocupatia germana.

De pe aceasta pozitie, avea sa serveasca drept sursa de informatii pentru guvernul roman, refugiat la Iasi. Pornind insa de la asemenea gest explicabil, este putin probabil ca o principesa de asemenea rang sa se preteze la jocuri duble, dezonorante - mai ales ca nu ar fi avut nici un interes.

Mai interesant este detaliul ca a ea a fost martora la momentul intregirii Romaniei, pe care, in jurnalul ei intim, il numea "ziua cea mai placuta din calendarul personal".

Ca personaj marcant nu numai al Romaniei, ci chiar al Europei, Martha Bibescu a fost totdeauna prezenta alaturi de potentatii zilei, oricare ar fi fost ei.

A participat la dineuri alaturi de Goering, o lunga prietenie a legat-o de Whiston Churchil din anul 1920 si pana la sfarsitul vietii lui, s-a aflat in apropierea Elenei Lupescu si, prin ea, a regelui a Carol II-lea, iar in 1962, presedintele francez Charles de Gaulle o invita la Palatul Elysee, cu ocazia unei vizite a suveranilor Suediei, pe care, deasemeni, i-a cunoscut.

O mare personalitate europeana

A fost prezenta alaturi de intreaga boema franceza antebelica: Jean Cocteau, Paul Valery, Francois Mauriac, Max Jacob, Francis Jammessi si desigur, Marcel Proust, caruia i-a dedicat o carte.

Pentru activitatea ei literara, nu o data a primit cele mai inalte distinctii europene: premiata de Academia Franceza, membra a Academiei Regale a Belgiei, destinsa cu Legiunea de Onoare in 1962.

Simtind dezastrul tavalugului sovietic, reuseste, in 1945, sa paraseasca tara, pe care nu o va mai revedea niciodata. A plecat cu un pasaport britanic, obtinut nu fara greutati, la scurta vreme dupa instalarea regimului Petru Groza.

Fiica ei, Valentina, a ramas insa in tara. A fost inchisa, iar, in 1958, urmare unor interventii pe care numai Marha Bibescu stie unde si cum le-a facut, fiica este lasata sa-si revada mama. Ea a ramas in Anglia si nu s-a mai intors.

La 28 noiembrie 1973, romanca Martha Bibescu, devenita "Martha Bibesco" intra in nefiinta, la Paris, unde se afla mormantul ei. Enciclopediile lumii o mentioneaza drept "romanciera, poeta, om politic si memorialista franceza de origine romana".

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...