Acum un secol si jumatate, Cuza Voda infiinta Universitatea din Bucuresti - Documentar

Pentru invatamantul superior romanesc, data de 4 iulie 1864 (pe stil nou) este o zi istorica: prin Decretul Domnesc nr. 765, Alexandru Ioan Cuza decreta infiintarea Univesitatii din Bucuresti, reunind cele trei facultati deja existente: Facultatea de Drept, de Stiinte si cea de Litere si Filosofie.

Infiintarea Universitatii era o necesitate obiectiva, emanciparea tineretului nefiind posibila fara studii. Pana atunci, intelectualii tarii se formau in marile centre universitare europene: Franta, Germania, Austro-Ungaria si nu numai.

Dar inainte de toate, invatamantul pe meleaguri indepartate si straine insemna cheltuiala, ceea ce limita din capul locului accesul doar pentru cei cu posibilitati materiale.

Un inalt patronaj domnesc

Cuza Voda s-a ocupat personal de infiintarea unei universitati in capitala tarii, ajungand sa-si vada scopul realizat in numai cinci ani de la peluarea tronului.

Este interesant faptul ca domnitorul nu a dorit sa exercite influente asupra Universitatii nici el si nici vreo alta institutie a statului, avand din prima zi incredere in capacitatea autonoma a profesorilor de a-si conduce institutia.

Din stilul laconic cum este redactat Decretul Domnesc, rezulta clar ca noua institutie urma sa se administreze singura, intrucat domnitorul acorda toata increderea sa numai dascalilor: rectorul si decanul se aleg de catre insisi profesorii Universitatii, din randul lor.

Poate ar fi de mirare astazi ca Decretul nu face referire nici macar la necesitatea ca hotararea lor sa fie confirmata de vreun organ "ierarhic superior". Nimeni nu le era superior profesorilor. Ce vremuri!

Dar poate ca e mai bine sa urmarim chiar textul decretului, nu numai pentru acest aspect, ci si pentru a simti noi, cei de astazi, stilul si ortografia vremii de atunci, pe care in cele de mai jos am cautat sa nu le alterez cu "actualizari". Fireste, fac exceptie semenele diacritice, unele chiar imposibil de reprodus, nemaiexistand in limba romana de astazi.

Sa citim, asadar, textul Decretului Domnesc nr. 765 din 4 iulie 1864:

" Alecsandru Ioan I.

Cu mila lui Dumnedeu si vointa nationala Domn Principatelor Unite Romane

La toti de fatia si viitori sanatate.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretariu de Statu la Departamentulu Cultelor si Instructiunei Publice

Amu decretatu si decretamu:

Art. I. Facultatile din Bucuresci unite impreuna voru purta numele de Universitatea din Bucuresci;

Art. II. Professorii facultatilor se voru aduna impreuna si voru allege pe Rectorulu Universitatii;

Art. III. Profesorii fiecarii facultati in parte voru allege pe Decanulu facultatii respective;

Art. IV si cel de pe urma. Ministrulu nostru Secretariu de Statu la Departamentului Culteloru si Instructiunei Publice este insarcinatu cu esecutarea ordonantei de fata.

Datu'sau in Domnesca Nostra Capitala Bucuresci in annulu mantuirei 1864, ear allu Domniei Nostre alu Seselea.

Alecsandru Ioan

Ministrulu Culteloru si Instructiunei Publice

D. Bolintineanu"

Palatul Universitatii, monument de cultura

Cat de simplu, de concis si de operant era pe atunci si cat de complicate sunt actele redactate astazi!

De altfel, la infiintarea Universitatii, constructia pe care o vedem noi, nu era inca finalizata, iar Universitatea cu facultatile reunite a functionat cativa ani in conditii relativ improvizate.

Actualului Palat al Universitatii, a carui piatra de temelie se pusese la 10 octombrie 1857, i s-a facut inaugurarea la 14 decembrie 1869. Dar si aceasta doar partial: in prima etapa s-a realizat corpul central, iar aripile laterale - cea dinspre strada Edgar Quinet si dinspre Bd. N. Balcescu - in etape diferite, intre 1912 - 1926.

Cladirea a suferit avarii grave si a fost incendiata cu prilejul bombardamentelor aeriene abatute asupra Bucurestilor in 1944, un corp central fiind atunci complet distrus.

Dupa razboi, zelul inimos al unor arhitecti a reusit sa determine restaurarea monumentului de patrimoniu, cu respectarea conceptului arhitectural initial, o performnata rara pentru acele vremuri, cand monumentele mai degraba se demolau, decat sa reabilitau.

Multe din tarile Europei, unele chiar din apropierea nostra au universitati mai vechi si cu indepartate traditii multiseculare, cum este Universitatea Jaglleona din Cracovia, fondata in 1364, dar ne putem mandri si noi cu personalitati de mare vaza care, absolvind Univerisatea Bucuresteana au stralucit nu numai in cultura noastra, ci si a lumii. As incepe cu Mircea Eliade sau cu Eugen Ionescu, dar daca as continua, lista ar fi lunga.