Adevaruri despre romani. Marius Diaconescu, istoric: Despre primii baroni si cum fentam darile la stat inca din Evul Mediu - interviu

In 1918, romanii s-au unit nu numai cu romani, ci si cu o multime de maghiari, rusi si alte etnii. In cazul maghiarilor, acestia veneau dupa o istorie de un mileniu in care constituisera clasa conducatoare. Cum au aratat cei 1.000 de ani pentru romani? Masacre, nedreptati strigatoare la cer, impilare si maghiarizare?

Sau impozite de 2%, evitarea taxelor, libertate de miscare, mosieri intelegatori si romani putrezi de bogati, cum indica o perspectiva evidentiata de Marius Diaconescu, istoric si profesor la Facultatea de Istorie din Bucuresti, intr-un interviu pentru Ziare.com?

"Romanii plateau de obicei a cinzecea parte din oi, 2%, ceea ce e foarte putin. Pai cand mergem in satul vecin unguresc, ungurul da a zecea parte Bisericii Catolice, si inca o zecime catre stapanul mosiei", spune Marius Diaconescu.

Ne-au subjugat ungurii timp de o mie de ani?

Da, marele mit al asupririi permanente a romanilor de catre unguri. Poate pentru secolele 18-19 e putin adevarat, dar pentru Evul Mediu propriu zis, secolele 13, 14, 15, cand avem documente mai multe, este gresit. In primul rand, pana in acest moment nu s-a facut o analiza clara: ce obligatii au taranii romani, ce obligatii au taranii unguri.

Am publicat anul trecut un volum de documente din Tara Satmarului. Sunt niste registre din 1569-1570, cu obligatiile taranilor pe fiecare sat, 1500 de familii. Si ce am constatat? Romanii, cel putin la 1.560, o duceau mai bine ca ungurii. De ce? Romanii plateau mai putine impozite.

Satele romanesti se intemeiau dupa dreptul romanesc, care se refera la sistemul de impozite care se dadeau stapanului mosiei. In functie de cum se intemeia satul, asa se percepeau darile. Asta e valabil in Evul Mediu propriu zis. In secolul 17, s-au uniformizat sistemele.

Romani plateau de obicei cincizecimea din oi. Principala ocupatie a romanilor din Transilvania era cresterea oilor. Rareori ii gasim in documente cu alta ocupatie. Deci a cinzecea parte, 2%, ceea ce e foarte putin.

Doar atat? Ma gandesc la impozitele de azi.

Nu, o oaie din 50. Cand se scoteau primavara la strunga oile, se numarau si o oaie cu miel din 50 se dadea stapanului. Se mai dadea un numar de casuri, branza de burduf, un capastru pentru cal, sau o sa. Asta era regula. Daca cresteau porci, dadeau zeciuiala din porci, daca faceau vin, dadeau a zecea parte din vin.

Pai cand mergem in satul vecin unguresc, sa zicem tot in Lunca Somesului, ungurul da a zecea parte Bisericii Catolice, si inca o zecime catre stapanul mosiei. Romanii cresc oi, dau a cinzecea parte, daca ungurii cresc oi, dau a zecea parte.

Stii de ce s-au dus rasculat romanii la Bobalna, in 1437? Primii rasculati au fost maghiarii. La taranii maghiari se percepea dijma bisericeasca, pe care o strangea preotul din acel sat. In acel an, episcopul Transilvaniei a cerut sa se plateasca dijma in bani, nu in produse. Tarani au zis ca nu platesc si s-au rasculat.

Greva fiscala?

Da. Dupa ei s-au luat si romanii, din spirit de turma. Prima capetenie a rascoalei a fost un ungur, Anton cel Mare. Daca ne uitam la relatia dintre nobil si iobag, atunci trebuie sa ne gandim si la perspectiva stapanului: daca mosia e pustie, nu e lucrat pamantul si nu am de unde sa iau zeciuiala, cincizecimea sau alte obligatii.

De asta am tot interesul sa aduc iobagi pe mosie si sa le asigur tuturor supusilor un minim de necesitati. In primul rand, toti taranii primesc un lot de pamant pe care il cultiva si din care dau cota parte stapanului.

Apoi mai este si lotul mare al stapanului care este lucrat de tarani in diverse etape ale anului. Eu, ca stapan de mosie, sunt obligat sa le acopar si nevoile spirituale. Daca eu sunt nobil maghiar si nu sunt de acord sa aiba un protopop roman in acel sat romanesc, risc sa imi plece iobagii pe alte mosii.

Iobagii nu erau legati de glie la momentul respectiv?

Asta apare tarziu, la 1514. Pana atunci, iobagii se puteau muta pe o alta mosie, dupa ce isi achitau obligatiile fata de vechiul stapan. Cand vii pe o mosie noua si ti se da o casa, in anul urmator platesti impozitele. Daca insa destelenesti pamantul si iti faci o casa, 7 ani esti scutit de impozte, pentru ca se considera ca ai investit ca sa construiesti acea casa.

Daca vrei sa pleci, poti, acolo unde stapanul iti oferea conditii mai bune. Era o concurenta intre nobili sa aduca iobagi pe mosiile lor. Sa nu va inchipuiti ca satele din Evul Mediu erau la fel de populate ca astazi. Un sat in Evul Mediu avea in medie 15-20 de familii. Era o roire a populatiei, oamenii se mutau, iobagii cautau conditii mai bune.

Daca cumva stapanul mosiei schimba regulile, ei aveau tendinta sa plece. Dupa rascoala lui Doja, ca o masura de pedepsire, au fost legati de glie, dar am gasit si situatii in care plecarile au continuat.

Va dau o situatie din Tara Fagarasului din secolul 18. Dupa 1700, austriecii stapanesc. Cu spirit nemtesc, incep sa inscrie in registre fiecare suflet, cu obligatiile fiscale. Si ce constata: ca romanii au un obicei prost.

Stau cativa ani in Fagaras, apoi trec peste munte in Tara Romaneasca unde se declara nou veniti si sunt scutiti de obligatii cativa ani, apoi cand vine sa-i impoziteze voievodul roman trec inapoi peste munte in Tara Fagarasului, se stabilesc in alt sat si declara ca sunt veniti din Tara Romaneasca. Nemtii s-au prins de asta.

Au existat romani bogati? Puteau prospera romanii?

Iancu de Hunedoara. Roman la origine, taica-sau era roman, maica-sa era unguroaica dar el se tinea de roman. Pana la 1438, el apare in documente cu numele de Ioan Romanul. Nu ascundea deloc. Nu ca a ascuns dupa aceea, cand a ajuns in varful ierarhiei, dar era asa de cunoscut dupa 1438 incat nu mai era nevoie sa fie diferentiat prin Ioan Romanul si i se zicea Ioan de Hunedoara.

Cat de putred de bogat era Iancu de Hunedoara?

Pana la finalul vietii a ajuns cel mai bogat om din Ungaria. In prima parte a vietii, cat a fost cavaler, si ocupand niste functii de conducere militara in zona Severinului, de multe ori nu existau bani pentru solda mercenarilor, bani care ar fi trebuit sa vina de la visteria regala.

Atunci el avansa bani din buzunarul sau, de pe mosia sa din Hunedoara, nu sume mari, dar obtinea prin asta o zalogire, prin care regele punea zalog 5-6 sate si doua-trei targuri, care valorau mult mai mult. Dar venea sorocul si daca nu platea regele suma respectiva, era obligat sa transfere dreptul de proprietate asupra acelor sate si targuri.

Asa a acumulat el cateva zeci de sate si targuri inca din tinerete. Dupa ce a ajuns guvernator al Ungariei, dupa 1446, s-a prevalat de absolut toate privilegiile posibile, de toate avantajele functiei sale, si a pus mana pe tot ce se putea iar in jur de 1450 era cel mai bogat om din Ungaria. Aceasta putere economica, practic, a constituit baza economica si sociala care l-a adus pana la urma pe fiul sau Matei Corvin pe tronul Ungariei.

Exista si alte cazuri, pe care doar istoriciii le stiu, de romani foarte bogati?

Inaintea lui Iancu de Hunedoara, cu 50 de ani, sunt fratii Balc si Drag, nepotii lui Dragos, intemeietorul Moldovei. In 1365, cand Bogdan a reusit sa ii alunge pe urmasii lui Dragos, ei au venit in Ungaria la curtea regelui Ludovic. Aveau, in anii 1390, peste 100 de sate in Maramures si 5 functii. Ei sunt primii baroni romani. La mijloc de secol 15 avem familia Dolha din Maramures. Fiul lui Ambrozie Dolha a fost jude la Curtea Regala. In Hateg avem familia More, si inca alte patru-cinci familii.

Situatia s-a mentinut?

In secolul 16 se uniformizeaza sistemul de dari si putem spune ca intr-adevar e o viata mai grea. Creste populatia, pamantul e acelasi, creste si numarul stapanilor. Automat, nivelul de trai scade. Lovitura de gratie au primit-o taranii cand, datorita barocului, care inseamna eleganta, fast si lux pentru nobilime, pentru tarani e decadere totala, aproape.

Putem vorbi de o asuprire a taranilor mai ales in secolele 17 si 18. In 16 inca o duc bine. Am gasit in secolul 16 o situatie in care un iobag il imprumuta cu bani pe stapanul sau.

Tensiuni interetnice gasim in perioada medievala?

Pentru secol 14-15 nu. Rareori situatii in care se cearta o comunitate romana dintr-un sat cu una de maghiari dintr-un targ. E vorba mai ales de solidaritati. Dar, venind incoace spre secolele 17-18, deja de la nivelul de solidaritati ajungeau la nivelul de constiinta nationala.

In secolul 18 acest binom roman-ungur este evident. Dar stiti de ce? Au avut grija austriecii de asta. Austriecii au folosit aceasta antipatie romano-maghiara pentru a-i controla pe unguri.

In aceasta perioada medievala si premoderna a existat un caracter sistematic al asupririi mitologice maghiare?

Aici folosim un limbaj gresit si suntem ancorati in clisee. Disputa politica in jurul romanilor apare dupa 1790, odata cu miscarea Supplex Libellus Valachorum, in care romanii, copiind si alte modele din Europa, ii inainteaza imparatului un memoriu prin care cer sa fie recunoscuti ca natiune politica. Nu putem vorbi de asuprire sistematica. Asta e un concept gresit.

Ca o concluzie: au fost 1000 de ani de asuprire maghiara?

Am fost oropsiti politic, dar nu economic. Ca au fost stapani 1000 de ani in Transilvania e una, ca au fost doar stapani politic. Dar asta nu inseamna ca au dus o politica antiromaneasca. Alt exemplu: Stefan Iojica a ajuns cancelar al Transilvaniei Ungariei, in 1595, un fel de prim ministru astazi. Noi extrapolam situatii individuale din secolele 17-18 la toata istoria de 1000 de ani.

Ce spune Marcel Ciolacu despre o candidatură la alegerile prezidențiale de anul viitor. Provocarea pe care o are în prezent

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat că nu ştie ce va face legat de o candidatură a sa la alegerile prezidenţiale de anul viitor, subliniind că provocarea pe care o are...

Marcel Ciolacu exclude USL 2. „Exista un duşman, Traian Băsescu. Eu nu am duşmani în politică”

Liderul PSD Marcel Ciolacu a precizat că exclude crearea unui nou USL şi a adăugat că Uniunea Social-Liberală a fost creată deoarece exista un duşman atunci, respectiv Traian Băsescu....