Champollion, omul care a descifrat taina hieroglifelor

Duminica, 14 Septembrie 2014, ora 22:06
23746 citiri
Champollion, omul care a descifrat taina hieroglifelor

In urma cu aproape doua secole, la 14 septembrie 1822, orientalistul francez Jean Francois Champollion facea una din cele mai senzationale descoperiri ale epocii, reusind sa descifreze primele semnificatii ale unor scrieri hieroglifice egiptene.

Hieroglifele pasionau de multa vreme lumea stiintifica, incapabila sa gaseasca vreo legatura intre aceste ciudate reprezentari pictografice si semnificatia lor.

La Rosetta

In lipsa de explicatii, erau deja lansate numeroase supozitii. Multi opinasera ca aceasta nu este o scriere, ci numai un ornament, altii cautau sa gaseasca printre imagini semnele unui enigmatic alfabet sau faceau comparatii cu alte scrieri vechi, fara nicio legatura cu pictogramele egiptenilor.

Desi era bine familiarizat cu scrierile antice si cunostea la perfectie mai multe limbi orientale, sansele nu pareau sa-i ofere lui Champollion ocazia de a-i depasi pe toti acestia. Nimeni nu parea in stare sa descopere cheia ciudatelor semene si sa le patrunda sensul. Nimeni, in afara de intamplare.

In 1899, Napoleon se retragea din nordul Africii dupa ce-l cucerise. Inaintau armatele engleze, iar in urma lor aliatii otomani.

Atunci, un militar francez a descoperit, intr-un fort de langa localitatea La Rosetta, aparata de bonapartisti, o piatra ciudata, lunga de peste un metru, lata de peste o jumatate si groasa cam de doua palme. Piatra era in intregime inscriptionata cu niste semne neintelese.

La British Museum

Cercetand simbolurile atat cat putea el, militarul francez a observant cateva litere grecesti, printre pictogramele egiptene. A anuntat imediat corpul de cercetatori egiptologi, care il insoteau pe Napoleon in expeditia sa.

Acestia si-au dat seama ca ar putea fi vorba de un text bilingv, scris in egipteana si greaca, dar niciunul nu avea destule cunostinte de limba vechilor egipeni, pentru a incerca o cercetare.

De altfel, evenimentele militare faceau cercetarea imposibila, cu atat mai mult cu cat trupele franceze in retragere voiau sa valorifice descoperirea in contul lor, iar englezii aflati in ofensiva erau hotarati sa intre ei in stapanirea relicvei.

Acestia din urma au reusit s-o incarce pe un vas abia in 1802 si s-o transporte la Londra pentru a fi studiata. Expertii de la British Museum au efectuat numaidecat mai multe copii mulate, pe care le-au difuzat la principalele universitati europene, ca sa fie accesibile cat mai multor specialisti.

Desi le era clar ca aveau in fata un text bilingv, acestia n-au gasit o cale pentru decriptare pana in anul 1821, cand egiptologul Champollion a observat ca in text se repetau doua simboluri a carora semnificatie o banuia deja.

Le descoperise studiind un obelisc si un papirus de pe vemea reginei Cleopatra. Unul din semne ar fi trebuit sa corespunda sunetului actual M, iar cel de al doilea sunetului S.

Fireste, nu era destul, dar cercetatorul observase mai demult ca in textul egiptean unul din semnele hieroglifice se repeta obsesiv: un cerc, avand in centru un punct. Oare ce-i putea obseda in asemenea masura pe vechii egipteni?

Celebrul faraon

Champollion a gandit ca, daca e intr-adevar atat de important, cercul poate simboliza soarele, iar in acest caz ar corespunde silabei Ra. Adesea cercul era urmat de un M si doi de S formand grupul RaMSS. Coincidenta: grupul aparea de fiecare data, atunci cand textul grecesc se referea la faraonul Ramses.

Evrika! Primul cuvant scris in hieroglife fusese decriptat. In aceeasi zi si urmand aceeasi logica, folosind mereu textul in limba greaca, Champollion identifica numele faraonului Tutmes, iar in continuare reuseste traducerea unui pasaj intreg. Era 14 septembrie 1822.

La 27 septembrie, prezenta la Academia de Litere si Arte un text de opt pagini cu intreaga sa descoperire si in scurt timp avea sa se afirme ca una din pesonalitatile cele mai de vaza ale Europei.

In 1829, este numit curator al colectiei de valori egiptene de la Luvru, iar statul francez i-a oferit fonduri nelimitate pentru cercetarile pe care dorea sa le continuie in orient.

In culmea gloriei, Champollion moare la varsta de 41 de ani la Paris dintr-o cauza ramasa necunoscuta, care face insa obiectul multor speculatii, fanteziste pentru cercetatori, dar captivante pentru public. Este o alta problema despre care s-a scris mult si fara indoiala ca se va mai scrie.

Citeste si:
PSD, nou atac la PNL: ”Suntem la guvernare pentru că nu ne doream ca nivelul de trai al românilor să se prăbușească”
PSD, nou atac la PNL: ”Suntem la guvernare pentru că nu ne doream ca nivelul de trai al românilor să se prăbușească”
Senatorul PSD Florian Bodog a declarat luni, 29 noiembrie, că social-democrații au decis să facă parte din actuala coaliție pentru că ”românii merită un tratament mai bun.” Fostul...
PSD anunță modificări la legea Certificatului de vaccinare: ”De doi ani, o parte a populației a fost forțată să accepte unele măsuri”
PSD anunță modificări la legea Certificatului de vaccinare: ”De doi ani, o parte a populației a fost forțată să accepte unele măsuri”
Proiectul de lege privind introducerea Certificatului de vaccinare ar putea fi schimbat astfel încât să fie un parteneriat, nu o măsură de coerciție împotriva românilor, a anunțat luni, 29...