Moldova si Tara Romaneasca au reprezentat un debuseu ideal pentru raspandirea ideilor Scolii Ardelene la romanii dincolo de Carpati. Invataturile lor au contribuit la o puternica dezvoltare a gandirii si a culturii romanesti.
Insa, nu trebuie subestimat nici rolul Regulamentelor Organice, care prin institutiile sale, in special prin scoli si prin militiile pamantene, au ajutat la crearea unei costiinte nationale.
Totodata, fiii boierilor trimisi in strainatate, remarcand starea de inapoiere a principatelor si manati de un puternic simt al datoriei s-au intors hotarati sa ajute la reformarea principatelor.
Din aceasta cauza, in perioada premergatoare revolutiilor din 1848, au pus la punct proiecte si societati secrete, militand pentru drepturile romanilor, cerand modernizarea principatelor si luptandu-se pentru o sincronizarea tarilor romane la sistemul de valori europene.
Proiecte si idei statale
Pentru ei natiunea a inceput sa reprezinte mai mult decat o clasa privilegiata si mai mult o comunitate a cetatenilor. In 1822, Ionica Tautu, consilierul domnului Moldovei, a elaborat asa-numita "Constitutie carvunara" inspirata puternic de idealurile Revolutiei Franceze, dar pentru ca lovea in interesele marii boierimi nu a depasit stadiul de proiect. Dar nu toti marii boieri au facut front comun.
Unii au inteles ca statutul lor privilegiat nu isi avea locul intr-un stat modern. Boieri precum Dimitrie Filipescu care au cerut nimic mai mult si nimic mai putin decat abolirea clasei boieresti, eliberarea clacasilor si improprietarirea lor, precum si instaurarea unei republici democrate, intemeiata pe ideile de libertate si egalitate.
Ion Campineanu, fiul vornicului Costache Campineanu, a organizat in jurul sau asa-numita "Partida Nationala" opunandu-se amestecului rusesc in treburile interne, criticand in special actul aditional din 1837. In anul urmator pune la punct proiectul unei constitutii proclamand ca Tara Romaneasca era un taram al libertatii pentru toti, cerand unirea principatelor sub o monarhie constitutionala sub garantia Marilor Puteri si inlaturarea suzeranitatii Imperiului Otoman si protectoratul rus.
Conjuratia federativa a lui Leonte Radu a reprezentat unul dintre proiectele extreme ale acestor timpuri. El a initiat in Moldova o conspiratie care trebuia sa-l inlature pe domnul Mihail Sturdza urmarind crearea unei confederatii, patronata de boieri, intre tarile romane si Serbia, pe modelul Confederatiei Germane.
Totodata, Ioan Maiorescu, tatal binecunoscutului Titu Maiorescu, propunea Parlamentului german de la Frankfurt pe Main, in 1839, crearea unui regat al romanilor.
Fratia si Mica Unire
Dar Nicolae Balcescu, Christian Tell, Ion Ghica si C.A. Rosetti au creat poate cea mai importanta societate secreta a vremii, "Fratia", in 1843. Ei si-au creat o ramura numita "Societatea studentilor romani" in Paris, iar din 1846 activa si in Moldova sub numele de "Asociatia Patriotica", grupand in jurul acesteia, in tara si in strainatate, tinerii patrioti romani.
Societatea avea ca obiectiv unirea Tarii Romanesti cu Moldova si obtinerea independentei pentru noul stat, obiective pe care liderii acestei societati vor incerca sa le indeplineasca in timpul Revolutiei de la 1848. Desi nu au avut succes, vor reusi, partial, in 1859.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
