Dosarele istoriei: O datorie platita

Era spre sfarsitul verii, in Scotia anului 1887, cand, intr-o zi, fermierul Hugh Fleming, incercand sa-si repare un tarc de oi, a auzit niste strigate disperate venind din mica mlastina de la marginea campului sau. Dupa voce, parea sa fie un copil care cerea ajutor.

Lasandu-si lucrul, a alergat spre marginea mlastinii, unde a gasit un baiat, de vreo 11 sau 12 ani, ingropat pana la piept in namol, zbatandu-se disperat sa iasa din inclestarea noroiului.

L-a scos si l-a dus la fantana lui, unde l-a spalat de noroi. Copilul i-a multumit frumos, intrebandu-l cum il cheama, dupa care a pornit-o spre satul in care familia lui era in vizita la primar. Copilul s-a scuzat, temandu-se ca tatal sau ar fi ingrijorat de lunga lui lipsa.

"Eu ma numesc Winston..."

La vreo doua sau trei zile, sareta cu doi cai a unui aristocrat, se opreste in fata casei fermierului. Din ea se da jos un nobil care il intreaba: "Dumneata esti Hugh Fleming?". Dupa ce si-a dat seama ca acesta era fermierul pe care-l cauta, a continuat: "Am venit sa te platesc pentru ca i-ai salvat viata fiului meu, Winston."

"Nu, domnule, nu pot acccepta niciun fel de plata pentru ce am facut! Orice crestin ar fi procedat la fel!".

In acest moment, fiul fermierului, un copil de vreo 6 ani, a iesit din casa. Privindu-l, vizitatorul l-a intrebat pe Fleming: "E acesta fiul tau?" "Da, domnule, asta e Alexander", a venit raspunsul.

"Iti propun un targ: Lasa-ma sa-l iau cu mine, la Londra. Am sa-i asigur o educatie buna, ceea ce nu cred ca ar putea avea, aici, in Scotia...". Hugh Fleming a acceptat.

Alexander Fleming a urmat un "institut" preparatoriu, de zece ani, dupa care a fost inscris la scoala Regala de Medicina, de pe langa Spitalul Sfintei Maria, din Londra.

Lumea il va recunoaste, mai tarziu, ca pe omul de stiinta care a descoperit penicilina, luand Premiul Nobel in anul 1945, doctorul Sir Alexander Fleming.

Binefacatorul sau, cel care a suportat toate cheltuielile lui de scoala, a fost lordul Radolph Churchill. Fiul sau, cel care aproape a murit inecat in namol, a ajuns mai tarziu sa fie cunoscut in toata lumea ca Sir Winston Churchill.

Povestea acestor vieti, schimbate pentru totdeauna, printr-un modest act de omenie, din partea unui fermier simplu, scotian, nu se termina aici. In anul 1930, Churchill senior a facut o "pneumonie galopanta", in timpul careia aproape a ajuns pe patul mortii.

Niciun fel de medicamente de la ora respectiva, incluzand medicamentele "minune" din familia "sulfa-" nu l-au putut ajuta deloc.

Doctorul Alexander Fleming, chemat de urgenta de prietenul sau Winston, i-a administrat, intramuscular, cativa centimetri cubi de antibiotic, penicilina "uleioasa", si, in trei zile, lordul Randolph Churchill a fost in stare sa se ridice din pat si sa se plimbe pe afara.

Morala istoriei? Intr-un fel sau altul, toate datoriile se platesc.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...