Pacepa, Plesita, Doicaru, tripleta DIE - Dosarele istoriei

Ion Mihai Pacepa, Nicolae Plesita si Nicolae Doicaru au fost, de departe, cei mai inversunati adversari ai democratiei, primul doar pana la un punct.

Acesti trei locotenenti ai conducerii predecembriste de la Bucuresti au muncit cu sarguinta pentru intronarea si consolidarea national-comunismului in Romania. Vechili ai dictaturii stangiste, au semanat in jurul lor teroare, ura si mister.

Din acest trident a mai ramas un singur varf, Pacepa, care salasluieste prin mirifica Florida. Defectorul absolvent de chimie a produs, prin saltul sau in luntrea lumii libere, cea mai adanca fisura in monolitul comunismului romanesc.

Desi cazul generalului Pacepa isi are corespondent in cel al omologului sau polonez, Ryszard Kuklinski, efectele produse in lagarul lui Ceausescu au fost pur si simplu devastatoare.

Practic, pentru dictatorul din Primaverii, fuga celui mai nepretuit consilier a semanat cu o detonare nimicitoare, ce a zguduit din temelii intreaga structura a politiei (militiei) politice, cu tot ce deriva de aici.

Sub semnul DIE

In acel iulie de foc al lui 1978, Ion Mihai Pacepa, devenit Mihai Podeanu, la trecerea in Directia de Informatii Externe, avea sa exclame pe un aeroport din SUA: "I'm a free man!".

Actul lui era considerat de guvernul american drept "o unica si importanta contributie adusa securitatii Statelor Unite". La acel moment, ex-secretarul de stat al Internelor devenea cel mai inalt oficial al Pactului de la Varsovia care a trecut de partea Occidentului.

Vreme de 11 ani, a contribuit decisiv la neutralizarea actiunilor de spionaj si diversiune impotriva NATO si Comunitatii Europene. Rezultatul era fara echivoc. Sute de ofiteri din Centrala de spionaj si alte sute infiltrati au avut carierele iremediabil compromise.

Mihai Pacepa ii dezvaluia celui mai redutabil inamic al comunismului adevaratul chip al liderului de la Bucuresti, care strangea in chingi de otel o intreaga natiune. Arma principala - reteaua informativa a Militiei si Securitatii, formata din aproximativ trei milioane de oameni. Toti cu ordine clare. Fiecare ofiter trebuia sa aiba cel putin 50 de informatori si 50 de colaboratori.

Figura de mediator al lumii, indusa dupa mitingul din 1968, cadea in oprobriul omenirii prin desecretizarile lui Pacepa. Furtul de tehnologie, contrabanda cu arme si droguri, vanzarile de germani si evrei, rapirea si asasinarea adversarilor politici aflati in exil, prin intermediul DIE, sub directa obladuire a Kremlinului, erau tot atatea capete de acuzare impotriva dictatorului roman.

Cei doi ramasi acasa

Alti apologeti ai raului, aflati sub aceeasi flamura a DIE, au avut cariere oarecum sinuoase. Cei doi Nicolae - Plesita si Doicaru - intregeau tabloul lugubru al aparatului represiv.

Primul, fost legionar convertit la idealurile comunismului, a trimis la moarte zeci de oameni nevinovati, pentru esecul Canalului Dunare-Marea Neagra.

Dupa defectarea lui Mihai Pacepa, a ajuns el insusi in celulele inchisorilor sistemului pe care-l slujise. Aruncat ca director pe la un IAS, se indrepta catre o certa agonie politica.

Dupa Revolutie, isi prezenta ofertele neo-securiste unuia dintre liderii FSN, Gelu Voican Voiculescu. Putin dupa aceea, prin tinuturile vrancene, cadea rapus de un glont, la o vanatoare unde se tragea numai cu alice.

Colegul lui, generalul Plesita, este etalonul absolut fidel al omului lipsit de scrupule si mila. Daca Pacepa fusese caracterizat ca un individ cu capacitate intectuala, stapanire de sine, inteligenta, farmec personal si indrazneala, liderul seurist cu origini argesene era o copie reusita a temutului nazist Kaltenbrunner.

Fostul taietor de lemne era exponentul brutalitatii duse la extrem. Daca luam doar doua declaratii ale sale, n-ar mai fi nimic de spus: "nu-mi pare rau ca i-am dat doi pumni lui Paul Goma" si "serviciul meu a lichidat zeci de oameni". Nu mai amintim de episoadele Europa Libera si Valea Jiului.

Toate acestea nu au convins Justitia postdecembrista ca acuzatiile de omor deosebit de grav, tentativa de omor deosebit de grav, vatamare corporala, lipsire de libertate, rapire de persoane, fals in inscrisuri oficiale, uz de fals etc. sunt suficiente pentru a-l condamna. Mai mult, ca o culme a ironiei, Plesita a beneficiat de o pensie de 6.500 de lei, pana in 2009, cand a decedat.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...