Primul metrou din lume a pornit acum un secol si jumatate - Documentar

La 10 ianuarie 1863, s-a inaugurat la Londra o initiativa indrazneata pentru acea vreme: o linie de transport amplasata in subteran.

Era primul metrou din lume, construit in intregime din lemn, asezat imediat sub nivelul strazii si actionat de locomotive cu aburi. Linia era de fapt un sant acoperit, cu o lungime de 6,5 km.

Dezavantajele locomotivei cu aburi

Este greu sa ne inchipuim astazi cum era atmosfera in acest tunel subteran, unde locomotivele evacuau pe cos fumul rezultat din arderea carbunelui si impingeau in afara aburii, eliminati sub presiune de pistoanele in miscare.

Ventilatoare puternice, amplasate din loc in loc, aveau rolul sa evacueze, pe cat posibil, aceasta aproape irespirabla atmosfera, deversand-o direct in strada, unde se imprastia deasupra orasului.

Lumea nu numai ca suporta, dar era chiar in admiratie. Se inregistrau aproape 30.000 pasageri pe zi, in trenuri care plecau din zece in zece minute. Parea un miracol menit sa rezolve infernala problema a circulatiei rutiere centrale, in orasul care in acea vreme numara nu cu mult peste 2 milioane locuitori.

Trebuie sa tinem seama de faptul ca infernala circulatie rutiera se desfasura in conditiile cand inventia automobilului nu se patentase inca. Se circula cu mijloace trase de cai, care creau o invalmasala incomparabila cu circulatia "bara la bara" de astazi.

Succesul a determinat extinderea retelei care, in 1880, transporta deja 40 de milioane de pasageri pe an, iar traseele erau in extindere. In 1890, a fost inaugurata prima linie de metrou electrica, al carei succes a determinat electrificarea rapida a intregii retele executate pana atunci.

Calatorilor li se parea o performanta de top sa circule intr-un subteran cu aer curat, fara fum si aburi.

Metroul bucurestean

Exemplul Londrei a fost rapid preluat de alte centre urbane europene. In 1896, a fost inaugurata prima linie subterana de pe continent, la Budapesta, iar in 1898 o noua linie de metrou, la Viena.

Metroul din Paris s-a inaugurat cu mult fast, odata cu turnul Eiffel, la deschiderea Expozitiei Universale din anul 1900. In secolul XX, aproape toate metropolele europene s-au dotat cu asemenea mijloc de transport. Prima linie din emisfera sudica a aparut la Buenos Aires, in 1913, care de altfel s-a dezvoltat rapid.

Prima linie a metroului din Bucuresti a fost inaugurata la 16 februarie 1979, dar istoria lui este mult mai veche. In anul 1908, tanarul student Dimitrie Leonida - ajuns mai tarziu o somitate in lumea tehnicii - si-a ales ca tema a lucrarii de licenta proiectul pentru constructia unei linii de metrou in capitala Romaniei.

Proiectul a avut succes, dar incercarea de a-l valorifica s-a izbit in anii urmatori de lipsa fondurilor. Tot lipsa fondurilor a impiedicat o initiativa din 1929-1930 si alta din 1936-1940, cand, de altfel, apropiindu-se razboiul, metroul trecea pe plan secund.

O initiativa a regimului comunist din 1952 s-a izbit de insistenta sovieticilor de a da metroului si o functie de aparare militara, prin construirea tunelurilor si a statiilor la adancimi cuprinse intre 20 si 40 metri. Ne lipseau atat mijloacele financiare, cat si cele tehnice. Nici solul nu era favorabil unei asemenea solutii.

Abia in 1972 s-a inceput proiectarea liniei de metrou bucurestene, dupa modelul primei linii londoneze: imediat sub nivelul strazii.

Asa s-a conceput si s-a executat linia bucureseana inaugurata la 16 noiembrie 1979, pe scurtul traseu Semanatoarea (astazi Petrache Poenaru) - Timpuri Noi, in lungime de 10 km, de-a lungul Dambovitei. Reteaua pe care circulam astazi s-a dezvoltat foarte rapid in primele doua decenii si foarte lent in urmatorele doua.

In prezent, metroul bucurestean masoara 69,2 km si are 51 statii. Metroul din Londra, cel pe care il aniversam, are 408 km si numara 274 statii.

Metrourile care transporta cel mai mare numar de pasageri anual sunt cele din Tokio, Moscova si Seul, dar niciunul nu constituie vreun record ca lungime in kilometri sau ca numar de statii. Pur si simplu, sunt cele mai aglomerate.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...